NEGRU // 100 de zile ale Guvernului Leancă

Pe 27 august, Vlad Filat şi Marian Lupu au depus, împreună, flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. A fost invitat şi Ion Hadârcă, liderul celei de a treia componente a Coaliţiei Proeuropene. El a lipsit din motive personale. Acţiunea demonstrează că liderii CP, conştienţi de handicapul de imagine cu care îşi continuă guvernarea, îşi propun să se reabiliteze, afişând relaţii de bună înţelegere şi respect reciproc.

Oricare ar fi cauza, pacea care s-a stabilit după formarea noului guvern în frunte cu Iurie Leancă este benefică atât pentru guvernanţi, cât şi pentru societate. Atunci când se vrea, se poate lucra şi la noi în coaliţie de partide. În mod paradoxal, în lumina relaţiilor civilizate din cadrul CP, are de suferit, indirect, reputaţia lui Ghimpu, căruia i se atribuie, post-factum, un rol destabilizator. Retragerea în opoziţie le oferă concurenţilor săi şansa să-l facă ţap ispăşitor, să-l prezinte ca pe un permanent tulburător de ape. Pacea în CP e posibilă fiindcă lipsește Ghimpu, a răspuns, mai în glumă, mai în serios, Vlad Filat.

La rândul lor, Ghimpu şi Chirtoacă nu scapă nicio ocazie să lovească în CP, eşecul coaliției este în interesul îngust al PL. Aceasta s-a văzut şi la dezvelirea monumentului victimelor deportărilor comuniste. Astfel, liberalii intră în conflict cu propriii alegători, care, fiind unionişti şi proeuropeni, nu pot împărtăşi sentimentele răzbunătoare ale liderilor PL.

Pacea e condiţia obligatorie, dar nu e singura care trebuie întrunită pentru reuşita unei guvernări. La drept vorbind, pacea e cea mai simplă condiţie, fiindcă nu necesită bani. Ca să se salveze în viitoarele alegeri parlamentare, liderii CP trebuie să demonstreze nu numai că se pot împacă între ei, ci şi viziune, şi capacitate de a realiza cele promise. Dar mai cu seamă să demonstreze preocupare pentru traiul, sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor.

După cele 100 de zile care s-au scurs de la învestirea guvernului Leancă se poate spune că acesta se mişcă în direcţia corectă. Statistica înregistrează o înviorare a activităţii economice, s-au intensificat lucrările de reconstrucție a drumurilor (e percepţia mea personală, de „martor ocular”, călătorind deseori prin RM), a început construcţia gazoductulu Iaşi-Ungheni, s-au încheiat negocierile cu UE şi sunt pregătite pentru parafare la Vilnius acordurile de asociere şi zona de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, se aşteaptă o decizie pozitivă a Comisiei Europene în ce priveşte ridicarea regimului de vize… Se creează premise bune pentru venirea unor investitori străini…

Noul premier nu pare să aibă probleme de coabitare cu miniştrii de alte culori politice şi nu scapă din vedere necesitatea consolidării spiritului de echipă. Faptul că premierul face mai puţină „politică” este un plus, nu un minus, consolidând în mod paradoxal poziţia sa. Însă abilităţile sale de comunicare nu ar trebui să substituie o strategie şi un mecanism bine puse la punct în acest sens. Deocamdată, se observă o inerţie comunicaţională, menţinerea în tiparele moştenite de la guvernul Filat, care adoptase o atitudine defensivă, nu ofensivă în relaţiile cu publicul şi opoziţia.

Lipsa de transparenţă, manifestată în unele cazuri, cum ar fi concesiunea Aeroportului Chişinău Internaţional, sporeşte suspiciunea de fraudă, de afaceri clientelare, şi nu e clar de ce guvernul a întârziat să vină cu informaţia de rigoare atunci când o înaltă persoană publică declarase că aeroportul a fost dat în concesiune unui om de afaceri din anturajul puterii. Mai mult, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a refuzat să spună care sunt firmele participante la licitaţie. Un asemenea comportament nu îi adaugă „importanţă” şi prestigiu.

În general, mai este mult până se va topi gheaţa neîncrederii care s-a acumulat pe parcursul celor câţiva ani de guvernare a AIE. Emigraţia masivă şi îmbătrânirea populaţiei face ca în societate să predomine stări de spirit pasive, aşteptări mari de la stat sau ceea ce numim mentalitate comunistă. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că sistemul de pensii adoptat în RM la început de construcţie statală, în condiţii de maximă austeritate bugetară, a fost profund inechitabil faţă de unele categorii de cetăţeni şi foarte generos pentru altele. Cu venirea comuniştilor la putere, generozitatea bugetară a fost extinsă şi asupra fostei nomenclaturi comuniste, de diferite ranguri, în detrimentul intelectualităţii de la sate şi oraşe, a ţăranilor. Demult e timpul ca cineva să abordeze această chestiune, sistemul de pensii trebuie revizuit. Guvernul trebuie să vină cu un plan, cu un grafic de restabilire a echităţii. Abia atunci lozincile proeuropene vor căpăta sens concret pentru o mare parte a cetăţenilor moldoveni, care nu se pot baza decât pe o modestă subsidie.

Nicolae Negru

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)