Negocieri în formatul 5+2, falimentare?

DIFEREND // Moldova a început să meargă greşit încă din 1997, când a fost semnat memorandumul care a egalat în drepturi de negociator partea transnistreană

Încăpăţânarea Tiraspolului a zădărnicit întâlnirea formală din 21 iunie de la Moscova. Deşi mediatorii şi observatorii au susţinut poziţia Republicii Moldova, lucrurile nu au putut fi mişcate din loc. Unii experţi susţin că negocierile merg prost încă din 1997, când a fost semnat Memorandumul privind principiile de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria.

Pe 22 iunie, la Moscova au avut loc negocierile în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean. Într-un comunicat de presă emis de Guvernul RM se subliniază că „poziţia inflexibilă a delegației de la Tiraspol nu a permis adoptarea unei decizii privind reluarea negocierilor oficiale în formatul „5+2”. Astfel n-a fost stabilită o dată concretă pentru reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2, deşi în declaraţie se relevă că poziţia Republicii Moldova a fost susţinută unanim de mediatorii şi observatorii în procesul de reglementare. Părţile au stabilit să se întrunească în capitala Rusiei în perioada apropiată.

Memorandumul ne face festa

Solicitat să comenteze acest subiect, analistul politic Oazu Nantoi a declarat pentru JURNAL că ceea ce s-a întâmplat la Moscova pe 21 iunie nu pot fi numite negocieri, ci mai curând şezători. În opinia analistului, există doi factori care nu permit ca negocierile să fie autentice: 1) Federaţia Rusă are un statut inocent de mediator şi nicidecum de ţară agresoare şi 2) la 8 mai 1997, a fost semnat Memorandumul privind principiile de normalizare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria în care a fost prevăzut modelul federativ, egalitatea părţilor şi aşa-numitul format tentalateral.

„Acest format este o capcană pentru Moldova. Smirnov trebuie abordat ca criminal care a uzurpat puterea în stat, dar nu ca parte egală la negocieri”, declară Oazu Nantoi.

Un alt obstacol, în opinia analistului, ar fi faptul că unii dintre aleşii moldoveni sunt dispuşi să facă business cu cei din stânga Nistrului, contrabandă.

Şi preşedintele Asociaţiei „Promo-Lex”, Ion Manole, spune că Moldova a început să meargă greşit încă din 1997, când a fost semnat memorandumul care a egalat în drepturi de negociator partea transnistreană. „Acum, într-adevăr este foarte greu să corectăm ceva, deoarece în 1997 şi 2001 au fost semnate multe documente care au condus la impasul în care se află Republica Moldova”, spune Ion Manole.

Expertul de la „Asociaţia pentru Politică Externă”, Vitalie Vrabie, menţionează că memorandumul din 1997 conţine o prevedere clară privind integritatea şi reîntregirea Republicii Moldova semnată de preşedintele Federaţiei Ruse de atunci, Boris Elţîn, cel al Ucrainei, Leonid Kucima, şi reprezentantul OSCE. Însă în formula transnistreană, această declaraţie este omisă, iar punctele ce ţin de modelul federativ, egalitatea părţilor sunt acceptate.

„Băţul şi morcovul”

O alternativă a formulei de reglementare a conflictului transnistrean Oazu Nantoi o vede în adoptarea strategiei „băţului şi morcovului” (stick and carrot). „Trebuie de elaborat un plan de acţiuni în raport cu fiecare segment al populaţiei din stânga Nistrului, de luat în consideraţie doleanţele populaţiei de acolo, populaţie care nu este omogenă. Această modalitate se numeşte „Stick and Carrot” sau politica pentru fiecare segment de populaţie în parte”, opinează Oazu Nantoi.

Preşedintele „Promo-Lex”, Ion Manole, este de părerea că numai atunci când Moldova va pune accentul pe drepturile omului va progresa în direcţia reglementării conflictului nistrean. „Chişinăul încă nu foloseşte eficient carta drepturilor omului în regiunea transnistreană. Moldova are în continuare obligaţia de a insista asupra respectării dreptului omului în această regiune şi asupra creării unor mecanisme eficiente şi credibile care ar permite comunităţii internaţionale să contribuie la apărarea acestor drepturi. Câteva sute de mii de oameni din stânga Nistrului aşteaptă acest lucru”, spune Ion Manole.

Statut special neelaborat

Delegatul Republicii Moldova la negocieri, viceministrul reintegrării Eugen Carpov, a declarat pentru JURNAL că pe masa de negocieri nu se află un proiect de federaţie sau confederaţie. „Din moment ce se va lua decizia reluării negocierilor oficiale, vom proceda la elaborarea agendei discuţiilor. Noi vrem să discutăm despre elemente ale statutului regiunii transnistrene ca parte componentă a Republicii Moldova. Aici e vorba despre distribuirea competenţelor între centru şi regiune. Anumite garanţii care vor asigura implementarea statutului. Aspecte de apropiere economică, socială, de securitate şi alte domenii”, a menţionat Eugen Carpov.

Vadim VASILIU

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău