Necazul nu e numai de un fel

Bătrâna Alexandra a ajuns la 70 de ani și n-a avut o zi bună în viața ei. Născută într-o familie numeroasă, a avut o copilărie grea. Un tată tiran și o mamă tăcută și fricoasă care nu scotea o vorbă în casă. Pe Alexandra, cea mai mare dintre copii, taică-său pur și simplu a vândut-o unui bărbat, ca să scape de-o gură la mâncare… A  măritat-o la 15 ani.

Măritată la 15 ani cu un despot

Soțul Alexandrei, mic de statură, certăreț și veșnic nemulțumit om era. A luat copila asta de nevastă nu că-i trebuia femeie la casă, dar pentru că era frumoasă, tânăra și-i plăcea s-o vadă trebăluind în preajma lui. Chiar din primele zile de căsnicie a vrut s-o pună la punct, să știe femeia cine-i stăpân în casă și de-a cui vorbă trebuie să asculte. Așa că la prima obiecție a femeii i-a și dat un pumn în frunte de s-a dus tocmai în peretele opus al camerei. El avea 28 de ani și încă nu lucra nicăieri. Se hrăneau din cei câțiva ari de pe lângă casă. Tânăra nevastă s-a tot înălțat după măritiș până a ajuns să fie o femeie înaltă, lată în spate. Se uita acum la Grigore al ei de sus în jos și asta îl scârbea pe bărbat, îi tot căuta nevestei nod în papură ca s-o snopească în bătăi.

În primii ani de căsnicie, i-a născut lui Grigore doi copii Alexandra. Băiatul era mărişor când tatăl lui a ajuns la puşcărie. S-a încăierat în faţa unei dughene cu nişte vlăjgani. I-a ridicat miliţia pe toți grămadă și i-a băgat la dubală. Alexandra a rămas să crească de una singură copiii. Anume atunci s-a angajat la fabrica de confecţii. Cu rudele sale nu întreţinea niciun fel de relaţii. Așa au fost crescuţi ei în familie – să nu se jelească unul pe altul, să nu se iubească, să nu-şi sară în ajutor la nevoie. Când s-a întors Grigore de la puşcărie nu şi-a recunoscut nevasta, devenise și mai frumoasă, sigură pe sine și nu-i mai dădea ascultare ca în primii ani de căsnicie. A insistat Alexandra să se angajeze şi el.

Alexandra e maltratată de soţ

Locuiau într-o cocioabă a părinţilor lui Grigore care mai să cadă peste ei, atât era de veche. Dar Grigore, neobișnuit cu munca, era dat afară de peste tot. Banii pe care îi câştiga din munci temporare îi bea cu amicii. Dacă încerca nevasta să-l pună la punct cu vorba, „țânțarul opărit”, cum îl poreclea ea, ridica băţul și o fugărea primprejurul casei. Nu e de-a mirării că-i dorea Alexandra moartea. Și copiii tremurau când era tata acasă. La tot pasul da în ei, cu motiv şi fără motiv. Era certăreţ din fire şi se încăiera cu toţi care nu gândeau ca el. Odată i l-au adus pe țol acasă. Dar de omul rău nu se leagă nimic. Și-a venit în fire și după bătaia ceea. De atunci și mai rău se încrâncenase. Pe când împlinise 49 de ani, a căzut în cuţitul unui mahalagiu, care a vrut să-l pună la punct pe derbedeu. Din rana ceea i s-a tras și moartea.

Feciorul Alexandrei era însurat de acum. Și avea doi băieți și el. Născuţi de la o fată din cartier, dintr-o familie nevoiaşă. Au făcut tinerii cunoştinţă la o petrecere în armată a unii coleg de clasă de-al fetei și „s-au mirosit”, vorba Alexandrei. Nu i-a plăcut nora și nici nu a vrut-o în familia ei, dar, pentru că aştepta un copil de la fiul ei Maxim, n-a avut încotro. Trebuie să vă spun că nici de fecior nu avea bucurie Alexandra. Luase purtările lui taică-său – nu lucra nicăieri și își întreţinea familia din ce putea să fure. De mic, se împrietenise cu niște haimanale din cartierul lor, formase un grup și împreună făceau mici afaceri, de care miliția știa foarte bine, dar nu i-a prins niciodată asupra faptei. Furau biciclete, motociclete, aparatură muzicală și le vindeau tocmai la Odesa de unde se întorceau cu bani și o țineau într-o petrece până îi terminau.

Fiul calcă pe urmele lui taică-său

Ei bine, nora Alexandrei era și ea din grupul acela. Aşa că pe nepoţii de la fiu i-a crescut bunica. Poate de aici vine şi mila ei pentru ei, şi dragostea nemăsurată, și iertarea. Cum să iasă copii de treabă din doi părinți răi?, spunea femeia. Ca și taică-său, Maxim a făcut puşcărie. L-a bătut pe proprietarul unei cafenele numai pentru motivul că acela nu-i mai elibera băutură pe datorie. Avea să-mi spună Alexandra că atâta linişte şi bucurie a avut la casă cât a stat feciorul ei la puşcărie. Şi-a crescut nepoţii, și-a măritat fiica și a ajuns să fie bunică din nou, de la fată de acum.

Speriată că se întoarce Maxim de la puşcărie, noră-sa nu-şi găsea locul. Ajunsese o beţivă în cartier, şi atât copiii ei, cât și soacră-sa n-o mai primeau acasă. Dormea pe unde se nimerea. Mai mult ca atât, în timp ce bărbatul ei îşi ispăşea pedeapsa, Alina a mai născut un copil, din flori de data asta. Vă daţi seama ce furtună bântuia în mintea și capul lui Maxim când a aflat că are adaos la casă!? Ieşit din închisoare, primul lucru care-l face bărbatul își caută nevasta și o aduce acasă peste mamă-sa. Din ziua aceea, Alexandra nu mai avea viaţă în casa ei. Puţinii bani, pe care-i câştiga vânzând în piaţă verdeaţă şi legume din grădina ei, îi luau aceşti doi nenorociţi şi-i duceau pe băutură.

Alexandra nu are viaţă în casa ei

Într-o zi, s-a trezit că tot ce avea de înmormântare – ştergare, cuverturi, până şi căldarea – fusese dus de la casă. Dacă n-ar fi fost fiica ei şi cu ginerele-său, un bulgăroi harnic și cumsecade, Alexandra n-ar fi avut cu ce-şi hrăni nepoţii. A sfătuit-o cineva să vândă locul unde se ridica cocioaba ei și să-i cumpere fiului un apartament cât de mic, ca să-i dea de o parte. A luat bani buni pentru teren și a cumpărat Alexandra două apartamente, unul de o cameră pentru ea, și unul pentru fiul ei. Dar n-a reușit să se mute Maxim în propria locuință că a nimerit din nou la puşcărie, și de data asta pe viață… Într-o altă încăierare a omorât un om. Și atunci Alexandra s-a mutat cu nepoții în apartamentul lor trimiţându-și nora la plimbare. Pentru că o zi n-a fost mamă pentru copiii ei. Lua totul de la gura lor și ducea pe băutură.

Cu totul altă viață trăia fiica Alexandrei, care avea de toate în gospodărie, creștea două fete frumoase și harnice și avea un bărbat pe care-l ducea mintea la toate. Deschisese o afacere omul și din venitul lunar îi dădea și Alexandrei bani ca să aibă cu ce se întreține ea și nepoții ei. Prin atâtea necazuri trecuse Alexandra în viața ei că nu-i de mirare că ajunsese la bătrâneţe o femeie bolnavă și bănuitoare. Ajunsese să creadă că până și fiică-sa n-o iubeşte, ci are interes să pună mâna pe apartamentul ei. Ori de câte ori chema urgența, Alexandra îi ruga pe medici: „Ia vede-ți dvs., nu mi-a turnat ceva în mâncare?”.

Cine e de vină?

Îşi dau seama și fiica și medicii că bolnavă e Alexandra, s-a dereglat psihic și are nevoie de tratament serios. Dar nu o pot convinge să se interneze. N-avea cu cine-și lăsa nepoţii, care de altfel, terminaseră şcoala și umblau brambura după exemplul părinţilor lor. Furau tot ce le cădea. Aşa că nimeni n-a rămas surprins când Serghei, nepotul mai mare al Alexandrei, a ajuns la puşcărie, iar peste alţi doi ani l-a urmat și frate-său, Denis.

Astăzi, Alexandra, din pensia ei mică, face lunar pachete pentru cei doi nepoţi din puşcărie. Se întâmplă să primească scrisori de la ei. Îndrăznesc s-o ameninţe: „Dacă nu ne trimiţi ceea sau cealaltă, să ştii că venim acasă şi vezi mata ce-o să  păţeşti!”. Şi bătrâna chiar se teme. S-au  aruncat în seminţia bunelului lor şi a tatei. De acolo, şi noră-sa dă buzna peste ea sau o pândeşte pe stradă şi-i cere bani. Îmi spunea Alexandra că dacă omul nu prinde fericire în propria lui familie, chiar din primii ani de viaţă, nici mai departe n-o să-i meargă. Norocul va fugi mereu de el. Spune-mi, doamnă Lidia, pe cine să dau vina? Pe soartă? Pe soţul meu? Pe fecior şi nepoţi? Pe mine, pentru că n-am ştiut să trăiesc o viaţă ca oamenii? Căci toată lumea trece prin necazuri, de ce se întâmplă totuşi că unii nu mai ies din ele?!

Lidia BOBÂNĂ

The following two tabs change content below.
Lidia Bobână

Lidia Bobână