„Ne-am despărţit pentru binele lui”


PASIUNE // Povestea unui cuplu care s-a reîndrăgostit peste 35 de ani

Aveam 18 ani, mă aflam la ştrand şi eram dusă pe gânduri. Priveam verdeaţa din jurul meu şi m-am lăsat învăluită de liniştea din jur şi de aerul romantic. Am simţit că sunt privită şi, uitându-mă spre cel care mă fixa, am întâlnit doi ochi verzi, plini de tandreţe, candoare şi… iubire care m-au făcut să mă îndrăgostesc instantaneu.
Ne-am îndrăgostit amândoi iremediabil şi pentru totdeauna. Am trăit o poveste de iubire, totală, descoperind împreună tainele dragostei inocente şi dăruindu-ne unul altuia, cu toată curăţenia izvorâtă din sentimentele pure care ne stăpâneau sufletele şi nu numai.

Am sperat tot timpul

Am fost însă despărţiţi printr-o intervenţie brutală, nedreaptă şi nemiloasă a familiei lui, care a reuşit să mă convingă că este „pentru binele lui”. Eu însă îl iubeam prea mult ca să nu fac tot ce este posibil pentru binele lui.
Ne-am mai văzut după un an, la nunta fratelui meu, el a venit însoţit, eu, singură. După care a fost o linişte de 35 de ani… în care am sperat tot timpul să ne întâlnim o dată, măcar o dată, să mă sărute şi strângă în braţe aşa cum numai el a făcut-o.

Am fost admirată, iubită, adorată, dar chimia, trăirile şi emoţiile de atunci nu s-au repetat. Mi-am deschis într-o dimineaţă mail-ul şi mă pregăteam să-mi şterg mesajele citite, ca de obicei, şi i-am zărit numele pe unul dintre ele… mă găsise, după mai mulţi ani de căutări, pe un site de socializare, cu foşti colegi… dar am aflat că este căsătorit şi se află în altă ţară… eu eram singură, soţul meu decedase.

Ne-am reîndrăgostit unul de altul

Am început să comunicăm pe internet, la telefon, ne redescopeream şi ne-am reîndrăgostit unul de altul. Aveam aceleaşi gusturi, gânduri, dorinţe, doruri. Aproape că nu mai puteam sta unul fără altul şi doream din ce în ce mai mult să ne vedem.

Ne era din ce în ce mai greu să aşteptăm venirea lui, aşa că într-o zi mi-a spus că şi-a luat bilet şi a doua zi va fi în ţară pentru cinci zile. Au fost cele mai frumoase, incredibile şi împlinite zile din viaţa mea… o iubire desăvârşită, aproape ca în filme. Ne simţeam, iubeam şi ghiceam unul pe altul, de parcă n-am fi fost despărţiţi nicio secundă. Imaginile trecutului s-au contopit cu prezentul şi au împlinit un vis pe care ni l-am dorit tot timpul, amândoi, pentru că niciunul nu încetase să-l iubească pe celălalt, doar că n-am ştiut acest lucru. Nu este o poveste cu un final fericit. Este povestea unui vis împlinit, care s-a transformat în amintire dulce.

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău