Natura s-a dezlănţuit în Moldova

„Dacă de obicei recoltăm câte 2-3 tone de grâu de pe un hectar, anul acesta am strâns doar câte 300 de kilograme”, afirmă Efimia Burlacu, s. Oxentea, raionul Dubăsari

Panică în rândul agricultorilor. Au accesat credite de sute de mii de lei, pe care însă nu vor avea posibilitatea să le ramburseze din cauza pierderilor rezultate în urma secetei din acest an. Urmăresc cum li se distrug culturile una după alta şi caută cu tristeţe spre ceea ce ar mai putea vinde ca să iasă din încurcătura cu arendatorii şi creditorii. Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, promite că va iniţia discuţii cu băncile în cadrul cărora va solicita reeşalonarea datoriilor pentru aceştia.

Andrei Gondiu, din s. Oxentea, raionul Dubăsari, este economist de profesie. A muncit cinci ani în Portugalia, iar cu banii câştigaţi a dorit să-şi deschidă o afacere la baştină. A cumpărat şase hectare de pământ şi a mai luat în arendă 60 de hectare de teren de la oameni. Doi ani a activat în pierdere din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare şi a unui sistem bun de irigare. O parte din pământul cumpărat l-a vândut anul trecut ca să întoarcă datoriile, iar jumătate din terenul luat în arendă l-a returnat proprietarilor. Anul acesta a accesat credite de la diferite bănci şi şi-a cumpărat o combină şi un sistem de irigare. Au fost necesare însă mai multe drumuri până la Agenţia „Apele Moldovei” unde au solicitat reparaţia unei ţevi din proprietatea acesteia, fără de care nu puteau beneficia de apă. În sfârşit, s-au unit mai mulţi agricultori şi au schimbat  ţeava care nu mai fusese utilizată din perioada sovietică.

Pasivitatea autorităţilor

„Abia zilele acestea am avut acces la apă. Am cheltuit peste 16 mii de lei ca să reparăm ţeava ce aparţine Agenţiei. Până acum am numărat toţi norii pe cer. Porumbul deja s-a uscat. La roada de cereale suntem în pierdere aproape cu 80 la sută. Harbujii şi zămoşii au început a se îngălbeni”, îşi numără pierderile agricultorul. La toamnă, acesta trebuie să ramburseze peste 200 mii de lei la bănci. „Va trebui iarăşi să vând ceva, altfel n-am cum întoarce banii. În Portugalia statul îi ajută chiar şi cu bani pe producătorii agricoli, doar ca aceştia să se dezvolte şi să producă. În Moldova, însă autorităţile sunt indiferente. Am încercat să creştem porci, dar nu avem posibilitatea să desfacem carnea la piaţă decât prin intermediul comercianţilor. Am realizat că sunt în pierdere şi am desfiinţat ferma, ne-am interesat cât costă un sistem de ambalare a legumelor şi fructelor – aveam nevoie de un credit, pentru care însă ni s-a cerut un gaj consistent de care nu dispuneam. Mult din pământul pe care l-am întors oamenilor azi stă pârloagă. Până ce autorităţile din RM nu se vor pătrunde de responsabilitatea pe care o au şi nu vor contribui la înlăturarea problemelor cu care se confruntă azi agricultorii, situaţia în domeniu va rămâne deplorabilă”, opinează tânărul.

Efimia Burlacu din s. Oxentea, raionul Dubăsari, care lucrează 28 hectare de teren, ne spune că are o datorie de câteva sute de mii de lei faţă de bănci. „O parte din aceştia trebuie să-i întorc la toamnă. Pe nimeni nu interesează din ce surse îi vom lua. Dacă zilele acestea va ploua, avem speranţe că vom strânge măcar roadă de floarea-soarelui şi poate vreo 30 la sută din roada de porumb, care încă nu e definitiv uscat”, ne spune cu tremur în glas femeia. Roada de fasole de pe cele câteva hectare şi o parte din porumb deja este compromisă. „Încă nu am estimat pierderile, pot spune doar că până acum am investit foarte mult în seminţe, arat, semănat, erbicide şi pesticide. Dacă de obicei se recoltează 2-3 tone de grâu de pe un hectar, anul acesta am strâns doar câte 300 de kg”, mai spune ea.

„Optimismul” lui Bumacov, criticat de agricultori

La Cimişeni şi în alte sate din raionul Criuleni, din luna aprilie până în prezent, a plouat o singură dată. Unul din cei mai mari producători în agricultură, Vasile Cazac, lucrează peste 500 ha de teren. Acesta s-a arătat uimit de „optimismul” ministrului agriculturii, Vasile Bumacov, potrivit căruia doar o treime din roada de grâu ar fi fost compromisă. „Aceasta probabil este media pe republică. Personal la o sută de ha de grâu, anul acesta am adunat câte 400-500 de kg de grâu, pe când anii trecuţi strângeam câte 3-5 tone. De pe 165 ha de orz – am strâns câte 600 – 700 de kg, pe când anii precedenţi adunam câte 3- 4 tone. Prin părţile noastre, agricultorii au înregistrat pierderi de cel puţin 89 la sută din roada de cereale”, ne spune Cazac. Are o datorie de peste 1,5 milioane lei faţă de diferite structuri finanţatoare. În toamnă trebuie să restituie o parte din credite băncilor. „Îmi pun speranţa în cele câteva hectare de cartofi şi varză de toamnă, pe care am avut posibilitatea să le irighez cu apă din bazin”, ne spune agricultorul.

De altfel, şi ei s-au adresat timp de mai mulţi ani la Agenţia „Apele Moldovei” cu rugămintea de a repara traseul central din posesia acesteia, care le-ar da posibilitatea să irigheze peste 500 ha. „Toamna ne-au chemat la o şedinţă pe tema secetei şi ne-au promis că o repară, iată că nici până în prezent nimeni nu a ridicat un deget”, ne mai spune Cazac. Între ei, agricultorii vorbesc despre „actele de sărăcie”. Acestea sunt „actele de îngheţ” şi „actele de secetă” perfectate de autorităţi, ne explică ei, care pe această cale iau act de pierderile din agricultură. „Ne ducem, mai cheltuim motorină pe la şedinţele acestora, mai ascultăm nişte promisiuni şi asta este toată interacţiunea dintre noi şi autorităţi”, ne mai spun ei.

Comercianţii trag foloase

Vasile Cazac ne arată cu mâna spre un teren de 25 de ha unde a semănat lucernă. „Anul acesta, am strâns 200 de baloturi de lucernă, pe când anii trecuţi luam 200 de pe un ha”, ne spune el. Din cauza lipsei fâneţurilor, locuitorii satului Cimişeni, ca şi cei din alte sate din centrul şi sudul Moldovei, au început să vândă vitele pe un cap. Nu au nici măcar paie, anul acesta grâul înregistrând o creştere de circa 20 cm. Zilnic, prin sat îşi fac drum comercianţii de carne. Sunt singurii care beneficiază în urma secetei. Dacă până acum aceştia achiziţionau carnea de vită cu 25 de lei, acum au scăzut preţul la 15-20 de lei.

Vasile Mârzenco, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, a declarat că e de dorit ca statul să intervină, să-i ajute cu furaje pe ţărani, aşa cum a mai intervenit în astfel de situaţii critice în alţi ani: „La modul general, situaţia este foarte critică. În timp ce producătorii mari nu vor avea cum să întoarcă creditele la bănci, cei mici nu vor avea cu ce să-şi întreţină familiile. Este de dorit ca autorităţile să ia deja legătura cu oamenii, să le promită suport şi să le sugereze să nu-şi vândă vitele”, a mai spus Mârzenco.

Zilele acestea, Ministerul Agriculturii a îndemnat proprietarii fermelor zootehnice să nu sacrifice animalele. Agenţii economici nu trebuie să intre în panică, ci să caute alternative pentru a-şi putea păstra efectivul de animale. Statul este gata chiar să acorde cereale din rezerva de stat pentru proprietarii fermelor zootehnice.

În toamnă, ne aşteaptă noi scumpiri

Pronosticurile pentru acest an sunt pesimiste şi în ceea ce priveşte majorările de preţuri. Preţurile la grâu, potrivit specialiştilor, vor creşte cu cel puţin 20 la sută faţă de anul trecut. Potrivit ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, în astfel de condiţii nu este exclus că preţurile la pâine vor creşte, dar vor creşte nesemnificativ. Acesta a ţinut să precizeze că politicile Ministerului Agriculturii depind de situaţia regională, deoarece preţul la grâu nu depinde de roada din Moldova, ci de situaţia din regiune. „Piaţa va stabili preţul şi abia după aceea Ministerul Agriculturii va elabora politicile sale. Situaţia este complicată, dar este sub control. Trebuie să înţelegem că nu vor avea de suferit consumatorii. Ulei, grâu, pâine vom avea de ajuns în interiorul ţării. Vor avea de suferit producătorii agricoli mari, în primul rând, şi procesatorii care exportă. În cazul producătorilor mai mici, va trebui să-i ajutăm în toamnă cu seminţe pentru a nu rata anul 2013”, a spus ministrul.

 

Caseta 1:

Alexandru Sliusari, preşedinte al Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”: „Pentru a micşora pierderile în agricultură, statul, prin intermediul partenerilor europeni, trebuie să-i asigure pe ţărani, producătorii agricoli mari şi mici cu motorină, seminţe, fertilizanţi. Totodată statul ar trebui să renunţe la iniţiativele fiscale, cum ar fi majorarea cotei TVA la zahăr, care ar putea să agraveze şi mai mult situaţia. Trebuie să optimizeze procesul de irigare a pământurilor. Şi nu în ultimul rând, trebuie să micşoreze impozitul funciar pentru agricultori şi să iniţieze un dialog cu băncile în cadrul căruia să le recomande acestora să reeşaloneze datoriile agricultorilor, pentru a micşora pierderile în agricultură.”

Caseta 2

Case dărâmate şi culturi agricole afectate de ploi

Ploile din 11 iulie curent, au compromis culturi agricole şi au adus pagube gospodăriilor în mai multe localităţi din ţară.

În satul Hruşova, raionul Criuleni, nouă case au fost înnămolite. Administraţia publică locală a remediat situaţia, intervenind pentru pomparea apei cu trei motopompe.

În raioanele Căuşeni şi Basarabeasca, vântul puternic a deteriorat acoperişul a peste 11 case de locuit. Au mai fost prejudiciate porţiuni din drumul local, dar şi doborât un pilon electric.

Ploile au compromis şi culturi agricole – 215 hectare de culturi în satul Ursoaia, Căuşeni, şi 22 hectare de livezi în Cobusca Veche, Anenii Noi.

Pagubele materiale cauzate de ploi vor fi estimate de către Comisiile pentru situaţii excepţionale locale.

 

The following two tabs change content below.