Năstas aduce Europa acasă

Oleg Năstas, alături de Principele Radu, în timpul vizitei Alteţei Sale Regale a României în satul Regina Maria, urmaţi de săteni şi suita princiară. Foto: Nadea Roşcovanu

Oleg Năstas, alături de Principele Radu, în timpul vizitei Alteţei Sale Regale a României în satul Regina Maria, urmaţi de săteni şi suita princiară.
Foto: Nadea Roşcovanu

Primarul din satul Regina Maria, raionul Soroca, şi-a donat salariul de un an pentru a ilumina satul

Formula succesului unui primar, după Oleg Năstas, primarul localităţii Regina Maria, Soroca, este simplă, să depui mult suflet în ceea ce faci, să fii energic, să vezi lumea, să te întorci cu idei noi acasă, să fii diplomat în discuţie cu oamenii din sat, să fii avut şi să fii altruist. Şi dacă ai aceste calităţi, rodul muncii te bucură, pentru următorul mandat însă îţi cam trece cheful să mai candidezi.

Imaginea centrului satului Regina Maria s-a schimbat în bine în ultimii ani. În centrul satului se înalţă câteva edificii cochete şi elegante. A fost reparată grădiniţa, au fost amenajate răzoare de iarbă şi au fost plantaţi arbuşti decorativi pe teritoriul acesteia. În cele două localităţi Lugovoe şi Regina Maria, care formează o comună, a fost construită o reţea de apeduct, astăzi, oamenii se bucură că au apă de calitate în gospodării.

Un sat cu o cultură vie

Dacă în alte sate casele de cultură sunt încuiate ori, cel puţin, cu un teu în uşă în pauzele în care paznicul trage o fugă până acasă, la Regina Maria, a fost construită recent o casă de cultură nu prea mare, dar încăpătoare. „Frumoasă ca un palat”, o compară una dintre pensionarele din sat, Vera Prodan, 80 de ani. Mai mult, anul acesta, urmează a fi finisată construcţia unui teatru de vară. Aici, sătenii îşi vor da întâlnire cu artiştii în perioada caldă a anului. E primul sat din Republica Moldova care se poate lăuda cu o asemenea performanţă.

„De regulă, invităm artiştii la fiecare sărbătoare. Ideea proiectului unui teatru de vară îmi aparţine. Despre starea de spirit a oamenilor îţi poţi da seama după modul în care este promovată cultura în localitate”, afirmă primarul.

getImageGunoiul, bată-l vina!

Primăvara, principala bătălie a autorităţii locale se dă împotriva gunoiului. Acest flagel poate trece neobservat pentru un om care nu prea iese din sat, pentru cel care însă se întoarce dintr-o ţară europeană, el capătă proporţii halucinante. „Am fost în Turcia şi am fost uimit. Noi folosim deseori pentru cei care nu înţeleg ceva expresia „ca la turci”.

Pe dracu, nu ştim noi cum e la turci. E frumos totul, e viu, e colorat. La noi însă, totul e cenuşiu. Dacă undeva mai este un pin ori un brad care mai înviorează priveliştea iarna, e bine. În rest, numai gunoi. Nu ştiu de ce oamenii noştri sunt atât de neglijenţi şi au o atitudine atât de neserioasă faţă de mediul din jur. Nu pot să îmbine utilul şi plăcutul”, spune primarul.

A avut cândva o ambiţie, să sădească o pădure lângă sat. Zis şi făcut. În 1995, împreună cu a lumea bună din sat, a plantat cu acordul consiliului local Bulboci 35 ha de pădure, pe pământul din rezerva localităţii folosit anterior ca păşuni. După o muncă titanică efectuată alături de reprezentanţii ocolului silvic, după ce abia s-au bucurat că s-au prins puieţii, s-au pomenit cu plângeri din partea oamenilor la primărie, şi cu acordul tacit al autorităţilor de atunci, turmele de vaci au reluat în stăpânire păşunea. Ceea ce urma a fi o pădure frumoasă la marginea satului, în scurt timp, a fost strivită de copita vacilor.

Generozitate de primar

„Îmi place să călătoresc. Am fost în mai multe ţări din Europa, în Belgia, Olanda, Germania, am fost în Egipt şi Israel. Tot ce-am văzut mi s-a părut interesant. Sunt împătimit de arhitectură. M-am întors cu multe idei, dar, din păcate, bugetul local nu ne permite să le realizăm. Am bătut la multe uşi pentru a găsi mijloace pentru reabilitarea drumurilor care sunt ca în orice sat din R. Moldova, dar nu am putut face nimic. Am folosit salariul meu şi am iluminat satul – 60 de piloni cu lumină stradală”, afirmă el.

Trebuie să spunem că, înainte de a deveni primar, Oleg Năstas a fost antreprenor. Avea două ateliere care au trecut acum în posesia soţiei. Au un atelier de tâmplărie şi unul de construcţie a gardurilor din plăci de beton armat. Pe moment, de activitatea acestora este responsabil fiul său mai mare, Corneliu. Are 14 angajaţi.

„N-am candidat pentru salariu la funcţia de primar, ci pentru a fi util şi a încerca să schimb unele lucruri în bine”, spune primarul. Din banii proprii a construit un gard micuţ în jurul casei de cultură şi s-a bucurat după câteva decenii să vadă localitatea iluminată. Condiţia pentru gospodarul căruia i s-a pus un bec în drum la poartă a fost ca întrerupătorul să fie în curtea sa şi să achite lunar circa 10 lei.

Inerţia este dezarmantă

Bucuria a început treptat să pălească. Becurile, după o anumită perioadă de uzură, s-au stins şi nu s-a găsit cine să le schimbe. Acum sunt doar vreo zece becuri care flanchează drumul central al satului. „Nepăsarea oamenilor, inerţia aceasta e dezarmantă. Mai am unele planuri de viitor, să finisez construcţia faţadei căminului cultural, să aduc un monument al Reginei Maria în sat, pe care ni l-a promis familia regală, principesa moştenitoare Margareta şi principele Radu, să fac bine oamenilor, dar nu cred să mai candidez la funcţia de primar”, spune oarecum dezamăgit Oleg Năstas.

Totuşi inima i se bucură de primenirea în bine a unor edificii din sat, la care a pus umărul. Se bucură şi de succesul actualei conduceri, că din 28 aprilie oamenii vor putea vizita Europa fără vize. „Mi-e teamă însă să nu tragem cu obrazul, am beneficiat de o finanţare şi susţinere colosală, dar oamenii simpli tot nu înţeleg beneficiile acestor schimbări. Informaţia la care au acces, în mare parte, vine din altă parte. În acest sens mai este mult de lucru”, ne spune la despărţire primarul.

The following two tabs change content below.