Nașii din Irlanda

La văzul reporterilor Jurnal TV, Maria s-a oprit din mers şi a întors spatele, acoperindu-şi faţa cu fularul. „Nu mă filmaţi!”, l-a rugat fata pe cameraman. Nu-şi închipuia pentru ce se află televiziunea lângă casa lor. În momentul când Silvia Bîrcă s-a apropiat de ea şi a cuprins-o, Maria s-a emoţionat şi a început să plângă. Emoţiile i-au fost şi mai mari când am intrat cu toţii în apartamentul nelocuit de ani de zile, acolo unde Silvia le pregătise celor doi fraţi o surpriză, după ce le cumpărase în ajun o maşină de spălat.

Silvia Bârcă: „Dumnezeu m-a trimis la voi!” Fotografii: Nadejda Roşcovanu

Silvia Bîrcă, basarabeancă emigrată de mai mulţi ani în Irlanda (http://www.jc.md/cealalta-basarabie-un-sac-de-scrisori-pentru-doamna-profesoara/), a bătut la uşa redacţiei noastre cu o rugăminte, să o ajutăm să identifice niște persoane care trec prin greutăţi, pe care să-i ajute. Am ascultat-o, i-am vorbit despre protagoniştii campaniei pe care am desfăşurat-o de Crăciun, ca ea să poată decide pe cine dintre ei să îi susţină.

Cititoare fidelă a JURNALULUI de Chişinău şi admiratoare a JURNAL TV, Silvia a fost sensibilizată de mai multe reportaje despre viaţa şi sărăcia oamenilor rămaşi acasă, în R. Moldova. Într-o noapte, când gândurile îi spulberau somnul, a decis să facă neapărat ceva ce ar schimba viaţa măcar a unui suflet aflat în necaz. Mesajul său către prietenii din oraşul irlandez unde locuieşte, Nenagh, a fost auzit şi, împreună, mai mulţi basarabeni şi irlandezi s-au solidarizat şi au adunat 1.700 de euro / 35.000 de lei.

Pe urmele copiilor binecuvântaţi de Papa Francisc

Datorită intenţiilor nobile ale basarabenilor din Nenagh, i-am cunoscut  pe Maria şi Vasile, doi fraţi rămaşi orfani cu mai mulţi ani în urmă. JURNAL TV a făcut atunci un reportaj despre soarta acestor doi copii, în urma căruia, spune Maria, au fost luaţi sub tutela centrului de plasament „Regina Pacis” din Chişinău.

Au avut mare noroc că au fost plasaţi în această instituţie şi nu la un centru de stat, spun asta după ce am cunoscut mai mulţi orfani care, când au plecat din casele de copii de stat din R. Moldova, nu au reuşit să se integreze în societate, ajungând pe străzi, puşcării sau, pur şi simplu, mor şi astăzi de foame. Maria şi Vasile însă au avut şansa să locuiască în centrul de plasament „Regina Pacis”, finanţat de o organizaţie din Italia, unde au învăţat anumite deprinderi care le va prinde bine şi îi va ajuta să se descurce în viaţă.

Maria, care a atins anul trecut majoratul, a terminat o şcoală profesională după clasa a noua, iar nu de mult s-a angajat la o companie italiană cu sediul în R. Moldova. Îşi plănuieşte să urmeze neapărat şi liceul, după care să studieze mai multe limbi străine. Visează să se facă însoţitoare de bord,  obiectiv pentru care a şi început să înveţe limba engleză. Din banii pe care îi pune deoparte din salariu îşi achită lunar cursurile de engleză. Am descoperit în ea o fire foarte sensibilă, înţeleaptă, modestă şi luptătoare.

Fratele Mariei, Vasilică, elev în clasa a noua la un liceu din capitală, a devenit cunoscut lumii întregi după ce a fost numit ambasador al copiilor europeni la Vatican, unde s-a întâlnit şi a fost binecuvântat de Papa Francisc. A ajuns acolo în urma unei scrisori pe care cei doi fraţi i-au scris-o Suveranului Pontif (pe care a semnat-o doar Vasilică) şi care l-a emoţionat pe Papa foarte mult. Vasilică i-a atârnat Suveranului Pontif un crucifix la gât, după care i-a îndreptat mitra pe cap, moment ce a stârnit admiraţia lumii întregi.

Acum, cei doi fraţi sunt găzduiţi încă de acest centru de plasament, dar peste puţin timp Maria va fi nevoită să plece din această instituţie, fiindcă nu va mai avea dreptul să trăiască acolo. Maria şi Vasile au un apartament în Grătieşti, rămas de la părinţi care, până nu de mult, era în ultimul hal.

Anul trecut, primăria s-a implicat şi le-a reparat casa, le-a schimbat acoperişul care curgea, le-a schimbat ferestrele putrede, tapetele şi podeaua. Dar, până să se mute în casa lor, copiii mai au nevoie de mulţi bani, în casă lipseşte curentul, gazul, apa, grupul sanitar.

În apartamentul copiilor, luminat de blitz-ul aparatului foto

În casa întunecată, într-o zi, se va face lumină

Iniţial, am mers în casa celor doi fraţi după ce Silvia Bîrcă le-a cumpărat o maşină de spălat, aceasta şi-a dorit Maria când am întrebat-o de ce are nevoie. Nu a cerut un telefon performant, nici haine, ne-a spus că va fi bucuroasă pentru orice obiect trebuincios pentru casa lor. Avea dreptate fata, în apartamentul lor gol am descoperit, cu lumina telefoanelor mobile, doar un pat vechi din fier.

Fraţii au rămas foarte recunoscători pentru maşina de spălat, cadoul cumpărat de Silvia, pentru care, pe întuneric, v-au adresat un mesaj de mulţumire, tuturor oamenilor cu suflet mare care v-aţi implicat să-i ajutaţi.

Silvia nu a mai putut dormi în următoarea noapte, impresionată de soarta, dar şi puritatea celor doi copii, femeia a decis să le facă o surpriză. Le-a cumpărat mai multe lucruri necesare pentru casă: mobilă de bucătărie, aragaz, masă şi scaune, un pat, plapumă, perne şi cearşafuri, covor, cratiţă, ceaun, pahare, linguri, furculiţe şi farfurii.

Ca o naşă, Silvia i-a primit în casă cu plăcinte calde pe masă. „Dumnezeu m-a trimis la voi”, le-a spus ea convinsă copiilor emoţionaţi până la lacrimi de această surpriză, în timp ce noi, reporterii JURNALULUI, urmăream scena la fel de emoţionaţi ca şi cei doi fraţi (Urmăriţi şi la JURNAL TV, rubrica „Cealaltă Basarabie”, surpriza pentru cei doi fraţi).

Maria, Silvia şi Vasile

Maria şi Vasile scriu un mesj de mulţumire tuturor celor care i-au ajutat.

Silvia Bîrcă vă mulţumeşte tuturor celor care v-aţi implicat şi aţi ajutat aceşti copii. Lilia, Ludmila, Sergiu, Maria, Mariana, Una, Lilia, Eugen, Margarete, Cyrille, Daniela etc., să ştiţi că unirea voastră a reuşit să lumineze viaţa acestor copii. Din banii adunaţi de voi, Silvia a cumpărat şi un aspirator pentru Centrul pentru copii şi tineri cu dizabilităţi NICUŞOR din Grătieşti, de care aveau foarte mare nevoie (citiţi aici despre acest centru http://www.jc.md/de-craciun-fii-mai-bun-un-lant-de-bunatate-2/ ), o mobilă de bucătărie a ajuns graţie vouă în familia Nataliei Stici şi a lui Gheorghiţă, despre care am făcut campania de Crăciun (citiţi aici despre această familie http://www.jc.md/de-craciun-am-fost-mai-buni/).

Alţi doi bătrâni ţintuiţi la pat din satul Otac, r. Rezina, vor avea o perioadă alimente tot graţie vouă. Vă mulţumim din suflet şi noi pentru implicare! Dacă s-ar uni toţi cei plecaţi de acasă aşa cum v-aţi unit voi, vom reuşi, cu siguranţă, să schimbăm soarta multor oameni sărmani de acasă.

Aspiratorul pe care Silvia l-a cumpărat pentru Centrul pentru copii şi tineri cu dizabilităţi Nicuşor din Grătieşti.

În locul acestui dulap, Natalia Stici îşi va instala noua mobilă de bucătărie, pentru care vă mulţumeşte din inimă. “Nu am crezut că voi avea şi eu vreodată o bucătărie..”, a spus femeia. Deasemenea, graţie unui colectiv pe care i-a unit Liliana Enachi (http://www.jc.md/dar-din-dar/) , această familie va avea şi o baie, la care se lucrează chiar acum.

Natalia Stici vă mulţumeşte pentru dar.