Născută după gratii

MATERNITATE // Îşi doreşte ca fiica ei să facă primii paşi în libertate

„Când îmi este mai greu, o iau pe Gabriela în braţe şi mă liniştesc. Nu am încotro. Chiar dacă aş plânge, nu pot întoarce viaţa înapoi”, spune resemnată Tatiana. Femeia de 27 de ani îşi ispăşeşte pedeapsa la penitenciarul pentru femei din satul Rusca. Pe Gabriela a născut-o după ce a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru şantaj.

Nu a stat pe gânduri măcar o clipă atunci gând a aflat că este însărcinată. A hotărât să nască. „Soţul meu era foarte fericit când a aflat”, îşi aminteşte Tatiana. Pe moment femeia este singura condamnată care îşi creşte copilul aflându-se după gratii. Gabriela, fetiţa concepută şi născută după gratii, a împlinit recent şapte luni. „Am avut mai multe mămici cu copii. Acum este doar Tatiana cu fiica ei, Gabriela. După cum vedeţi, avem toate condiţiile necesare pentru creşterea micuţilor. Pe teritoriul penitenciarului avem şi un teren de joacă”, spune Ion Ciubuc, şeful penitenciarului. Tatiana mai are şi un fiu care pe data de 28 iunie va împlini şase anişori. „Am avut posibilitatea să-l aduc pe Adrian să fie alături de mine, dar nu am dorit. Copilul nu trebuie să sufere că mama lui se află după gratii”, consideră Tatiana.

„Sunt fericită”

Deşi se află în detenţie, Tatiana spune că este o femeie fericită. „Am doi copii, un soţ care mă iubeşte şi rude care nu mi-au întors spatele atunci când am fost condamnată. Nu sunt uitată, chiar dacă am meritat”, oftează femeia. Ea renunţă să vorbească pentru ce a fost condamnată, preferă să se gândească doar la cum va fi viaţa după eliberare. „Va fi frumoasă. Îmi voi creşte copiii, voi lucra…”, tace la un moment dat, deoarece nu-şi mai poate stăpâni lacrimile. Tatiana povesteşte că până la naştere s-a angajat în mai multe activităţi din cadrul penitenciarului. „Pentru fiecare zi de lucru se scot zile din termenul de privaţiune de libertate”, explică ea.

„Mamă, când vii acasă?”

De fiecare dată când este vizitată de fiul ei de şase ani, Tatiana spune că îi vine tot mai greu să-i explice de ce nu vine acasă. „Când vii acasă? Spune-mi ziua! Tu mă minţi că vii şi nu mai vii!”, sunt cuvintele pe care le spune Adrian mamei de fiecare dată când vine să o vadă. „Eu îi zic că nu am bani şi că mămica trebuie să mai rămână încă puţin aici, dar el vrea trotinetă”, povesteşte Tatiana cu vocea plină de durere. Anume Adrian este cel care a ales numele surioarei sale mai mici. „El a venit şi a spus că o va numi Găbiţa. Da, Găbiţa?”, o întreabă Tatiana pe micuţa cu ochii mari, albaştri pe care o ţine în braţe.

Fetiţa mea este vedetă

„Să vedeţi câtă presă a fost la botezul Gabrielei! Cred că este unicul copil care a fost filmat de mai mult de patru camere de luat vederi”, îşi aminteşte Ana Racu, şefa serviciului de presă DIP. Tatiana spune că Gabriela are 40 de naşi, însă la botez au putut fi prezenţi doar patru, printre care şi prietena ei Tatiana, una din deţinutele de la penitenciarul pentru femei. „Gabriela deja s-a deprins cu presa. Azi la noi a fost Andreea Marin şi a luat-o în braţe. Ne-a dorit multă sănătate”, povesteşte Tatiana şi în acest moment fetiţa se întinde spre dictafonul pe care îl ţin în mână. Condamnata mămică a avut de trecut printr-un moment dificil când medicii au anunţat-o că Gabriela suferă de hemangiom şi trebuie să fie operată. Astăzi fetiţa se simte bine şi nu i-a rămas decât un mic semn pe frunte.

Visul mamei condamnate

De câte ori vine în vizită în penitenciar, Adrian îi povesteşte mamei despre viaţa din afară. „Ultima dată când a fost la mine, a spus că este supărat pe bunica. S-a plâns că nu-l lasă să lucreze în grădină şi-l trimite la culcare”, povesteşte Tatiana. Deşi mai are de stat un an după gratii, deţinuta mamă speră că va fi amnistiată, „În toamnă, fiul meu va merge în clasa întâi şi tare aş vrea să fiu alături de el atunci când va suna primul clopoţel din viaţa lui de şcolar”, spune Tatiana ştergându-şi lacrimile şi strângând-o pe Gabriela şi mai strâns la piept.

Primul cuvânt pe care l-a spus Gabriela a fost „tata”. „Probabil îi simte lipsa şi eu îi vorbesc des despre el. Mai ales că seamănă leit cu soţul”, spune Tatiana, femeia care a avut curajul să nască în timp ce se afla după gratii.

Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.