Năpasta agricultorilor

Pentru prima dată în ultimii 120 de ani, a fost atestată zăpadă de 9 cm la Chișinău la 20 aprilie

Răcirea bruscă a vremii și ninsorile i-au pus în dificultate pe fermieri. Aceştia recurg la diferite metode în speranţa că îşi vor salva roada din anul curent. Însă ninsorile puternice le dă peste cap toate planurile. Totuşi dacă temperaturile nu vor cădea mai jos de minus 3 grade C și ninsorile vor înceta, arborii în floare ar putea să aibă fructe. Meteorologii anunță însă înghețuri de până la minus 5 grade C. Acest fenomen meteorologic este atestat pentru prima data în ultimii 120 de ani.

Victoria Popa

Petru Mihov, director al întreprinderii „Teravitis SRL” din Burlac, Cahul, conduce o gospodărie de peste 2.000 ha. El păstrează speranţa că pomii aflaţi în floare ar putea rezista în cazul în care nu vor coborî temperaturile. „Dacă arborii nu sunt polenizaţi, roada va fi compromisă. Problema este că părţile reproductive ale plantei sunt dezgolite, acestea sunt sensibile la temperaturile joase. Acum nu zboară nicio insectă”, ne-a spus Mihov.

Fermierul cultivă cireși, peri, meri și alţi pomi fructiferi. El riscă să piardă roada de pe o suprafaţă de 6 ha de cireși în floare şi de pe alte 2 ha cu peri. Totodată, ar mai putea suferi și terenurile de 40 ha cu viţă-de-vie de masă, care este deja înmugurită. A îngrădit cu stoguri de fân, paie, crengi o parte din teritoriu pentru a-l proteja de îngheț, dar ninsorile i-au dat totul peste cap.

Înghețul ar putea afecta arborii înfloriți

Fermierul Petru Mihov susține că floarea pomilor ar rezista chiar la o temperatură de -2 grade. Dar dacă înghețurile vor fi mai intense, florile copacilor și mugurii vor îngheța. De obicei, el își asigură livezile în fiecare an contra grindinei. Suma pe care o achită anual unei companii de asigurări diferă de la o cultură la alta. Valoarea depinde, potrivit fermierului, de cantitatea roadei și prețul pe kilogram pe care îl indici la hectar. Pentru un ha de peri asigurarea a constituit de 3.000 de lei, pentru un ha de viţă-de-vie – 3.000 de lei, pentru un ha de meri – 4.500 de lei, pentru un ha de rapiță – 600 de lei. În total, pentru un an, am achitat pentru toate culturile pe care le cultiv circa 280.000 de lei”.

Și fermierul Lilia Zaporojan din raionul Edineț, care are livezi pe o suprafață de 74 ha, ne-a declarat că, deși a luat măsuri împotriva înghețurilor, ninsorile i-au zădărnicit planurile. „Am adunat anvelope și vreascuri, paie, de-a lungul livezilor de cireși și meri pentru a produce fumul de protecție. Acum totul este în mâinile Domnului. Anul trecut, am avut suprafețe mari de pomi fructiferi, care au înghețat și, deşi au fost evaluate pierderile provocate, nu am primit încă banii de la stat.

Metode americane

Gheorghe Rogot administrează o gospodărie țărănească de 300 ha în Jora de Jos, Orhei. Are o livadă de vișini cu o suprafață de 15 ha și una de pruni de 40 ha. Agricultorul ne-a spus că încearcă să protejeze floarea prin utilizarea stropitorilor de apă. „Apa protejează de îngheț floarea copacilor, formând o pojghiță de gheață, metodă preluată de la americani. Se foloseşte apa pompată de la adâncime pentru a menține o umiditate sporită”, ne-a precizat el.

Potrivit fermierului, dacă temperaturile nu vor cădea mai jos de minus 3 grade, cireșii ar putea scăpa de îngheț, deoarece sunt protejaţi de stratul de zăpadă, dar dacă temperatura va fi mai joasă, copacii în floare vor îngheța.

Acelaşi fermier ne-a mai spus că floarea de cireș rezistă până la 0 grade. El aplică mai multe metode de protejare a copacilor. „Americanii utilizează și instalațiile cu gaz. În RM nu se practică o asemenea metodă din cauza că este costisitoare. Aceste instalații ar putea fi utilizate o dată la 10–15 ani. Instalațiile de gaz dotate cu pulverizatoare sunt amplasate la o anumită distanță în livadă. În caz de pericol de îngheț, acestea se aprind şi emană căldură”, ne-a povestit Rogot.

Înghețurile afectează livezile plantate la povârnișuri joase

Rogot nu-și asigură livezile, el şi-a plantat arborii pe o pantă mai înaltă, „deoarece înghețurile afectează în special livezile plantate la un nivel mai jos, unde aerul nu circulă și se menține temperaturile joase”, a afirmat el.

Fermierul Viorel Lisnic din Grimăncăuți, Briceni, are o livadă de meri de 15 ha, sădită pe vale, de aceea poate fi afectată de înghețuri. Acesta ne-a spus că mai mulți fermieri au suferit anul trecut pierderi mari în urma înghețurilor și, deşi teritoriile au fost evaluate de către comisii speciale, nu au mai fost despăgubiți.

Iurie Fală, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, nu a putut să ne ofere informații privind pagubele pe care le-ar putea avea din cauza temperaturile joase.

Precizăm că Serviciul Hidrometeorologic de Stat anunță cod galben de îngheț pe teritoriul R. Moldova. Astfel, în perioada 18–24 aprilie, se prevăd înghețuri la suprafața solului cu intensitatea de -1… -4°С, izolat în aer 0… -3°С.

La 22 aprilie vor fi înghețuri cu intensitatea de -1…-4°С, iar pe 20–21 aprilie vor cădea precipitații puternice sub formă de ploi și lapoviță. Se prognozează câte 15–30 litri pe metru pătrat, izolat chiar 35– 5 litri. Vântul va sufla dinspre nord-est cu intensificări de până la 17–22 metri pe secundă.

9 cm de zăpadă, o dată la 120 de ani

Svetlana Șahova, sinopticiană principală la Centrul prognoze meteo al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ne-a declarat că prognoza meteo rămâne aceeași. Ninsorile puternice vor continua și în noaptea de joi spre vineri, după care vor înceta și vor cădea ploi.

„Dacă ninsorile vor înceta, înghețurile ar putea fi mai intense. În noaptea de 21– 22 aprilie, înghețurile vor acoperi o parte mai mare din teritoriul republicii și vor fi mai intense, de la 0 la -5 grade C. Nu se așteaptă ninsori puternice în următoarele zile. Va ploua slab și se va încălzi treptat începând cu 25 aprilie. La 26 aprilie, temperaturile vor fi de +15… +20 grade C, iar pe 27 aprilie temperaturile vor fi de +20… +21”, ne-a comunicat sinopticiana.

Potrivit Svetlanei Șahova, în perioada 20–27 aprilie se atestă zăpadă pe întreg teritoriul RM în medie o dată la 20–30 de ani. Ultima dată zăpadă a fost înregistrată în această perioadă a anului în 2005, la 24 aprilie, doar în raionul Fălești.

De menționat că pentru prima dată în această perioadă, de când se efectuează observaţii meteorologice, la 20–21 aprilie, zăpada a acoperit întreg teritoriul RM. E un fenomen meteorologic ce a avut loc pentru prima dată acum 100 de ani. Pentru prima dată în ultimii 120 de ani, de când se efectuează observaţii meteorologice, la Chișinău în dimineața de 20 aprilie stratul de zăpadă a atins 9 cm.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa

Victoria Popa

Ultimele articole de Victoria Popa (vezi toate)