Mutările din Guvern

REMANIERI // Majoritatea ministerelor pot fi criticate pentru o activitate nefuncţională

Premierul Vlad Filat a anunţat că vrea remanierea Guvernului. ,,Nu voi mai accepta să lucrez cu miniştri care nu îşi duc la îndeplinire sarcinile, cu cei care nu sunt în stare să se ridice la nivelul funcţiei”, a declarat premierul Vlad Filat pe 12 iulie. Acum, după ce premierul a cerut demiterea a trei funcţionari de stat, dintre care doi  au fost deja revocaţi (şeful Serviciului de Informare şi Securitate, Gheorghe Mihai, demis cu votul PLDM – PCRM,  preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Gheorghe Ciubotaru, şi-a dat demisia, iar cu privire la procurorul general, Valeriu Zubco, se aşteaptă o decizie joi, 20 octombrie), sunt aşteptate şi anumite remanieri în Guvern. În opinia unor experţi, Vlad Filat ar avea temei să demită cel puţin cinci miniştri în viitorul apropiat: pe ministrul Economiei, Valeriu Lazăr; ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), Pavel Filip; ministrul Afacerilor Interne (MAI), Alexei Roibu; ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Anatol Şalaru şi pe ministrul Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi. Vlad Filat a spus ieri că lista cu miniştri care urmează a fi demişi este o speculaţie. „Sunt speculaţii, şi nu comentez!”, a subliniat premierul.

Vadim VASILIU

În opinia lui Corneliu Gurin, jurist, expert în drept constituţional şi instituţii publice, ADEPT, „deşi premierul a anunţat că remanierile vor fi făcute după ce vor fi efectuate anumite „evaluări publice, obiective şi plenare ale ministerelor”, acest proces de evaluare nu a demarat, iar demiterile pot avea aprecieri subiective, generate de interese politice. Expertul consideră că unul dintre miniştrii vizaţi ar fi Valeriu Lazăr. Ca motivaţie a unei atare demiteri ar putea fi invocată activitatea anumitor agenţii din sectorul economic. „Astfel, ar putea fi invocată activitatea şi gestiunea Agenţiei Proprietăţii Publice, Inspectoratului pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor, precum şi a societăţilor din domeniul energetic – Moldova-Gaz, RED-urile, CET-urile, Moldelectrica, Moldtranselectro ş.a., şi industrial – METALFEROS, TRACOM, ARTMET etc.”, a menţionat expertul. Totodată, Corneliu Gurin consideră că o cerere de revocare a acestui ministru „ar fi insuficient motivată”, deoarece Fondul Monetar Internaţional a prognozat pentru RM cea mai mare creştere economică din Europa, iar un merit important pentru această creştere este al ministrului Economiei.

Guvern funcţional?

Potrivit analistului politic Ion Tăbârţă, eventualele remanieri în Guvern făcute de premier ar face ca acesta să devină mai funcţional. „Într-o anumită măsură, premierul trebuie susţinut în iniţiativele sale, fiindcă după aceste schimbări vom vedea dacă Alianţa va căpăta sau nu funcţionalitate”, spune analistul. În acelaşi timp, Tăbârţă crede că „o eventuală rezistenţă din partea a două partide din AIE ar face ca deblocarea situaţiei să se producă prin metode mult mai dure: „resetarea unui dialog între comunişti şi PLDM”.

MAI, cel mai criticat

Corneliu Gurin consideră că Ministrul MAI, Alexei Roibu, este cel mai criticat de către public. „…Din cauza agravării situaţiei infracţionale, reformării lente a instituţiei, implicării poliţiei în activitatea agenţilor economici şi multiplelor cazuri de corupţie înregistrate în ultima perioadă”, susţine expertul. Totuşi, în pofida criticilor venite din partea societăţii, ministrul MAI este susţinut de către premier deoarece a fost înaintat de PLDM, iar ministerul în cauză este cel mai greu de gestionat.

Ministere în vizor

Critica adusă ministrului MTIC ţine de modul în care au fost operate demiterile şi pentru situaţia de la întreprinderile subordonate: Registru, Moldtelecom, Radiocomunicaţii. Ministrul Transporturilor este criticat pentru întreprinderile gestionate, dar şi pentru starea generală a drumurilor din RM. Totuşi, în opinia expertului, situaţia privind reparaţia drumurilor se redresează încetul cu încetul. „Din ultimele sondaje de opinie s-a văzut că una din principalele aprecieri ale guvernării actuale este legată de reconstrucţia/reparaţia drumurilor. Sancţionarea politică a celor responsabili de unicul domeniu în care cetăţenii simt evoluţii nu ar fi tocmai logică”, a subliniat Gurin. Critica adusă ministrului Educaţiei ţine de bacalaureatul 2011, intenţia de închidere a şcolilor, schimbarea denumirii „Istoria românilor”, pentru corupţia în învăţământ etc. „În acest caz, demiterea ministrului ar putea fi şi un fel de paratrăsnet, pentru a satisface doleanţele opoziţiei parlamentare şi a abate critica de la Guvern per ansamblu”, a subliniat expertul.

Activităţi defectuoase 

Totodată, Corneliu Gurin consideră că există şi alţi miniştri/ministere care ar trebui cel puţin sancţionaţi. „Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă; directorul Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi; şeful Inspectoratului Fiscal de Stat, Nicolae Platon, criticaţi pentru întârzierea elaborării şi prezentării în Parlament a proiectului Legii bugetului de stat; pentru reducerea acumulărilor de venituri fiscale şi vamale; ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi, pentru neîndeplinirea promisiunilor vizând majorarea salariilor în sector, pentru problemele în sfera farmaceutică şi asigurarea cu medicamente calitative la preţuri suportabile. Ministrul Culturii, Boris Focşa, a fost vizat critic pentru cazurile distrugerii momentelor de cultură şi arhitectură în Chişinău şi pe teritoriul republicii. Activitatea Ministerului Justiţiei de asemenea este criticată pentru situaţia din justiţie în general, calitatea şi armonizarea legislaţiei, neexecutarea hotărârilor Curţii Constituţionale, dar şi pentru situaţia din domeniile/instituţiile gestionate (penitenciare, executori, înregistrarea cultelor, serviciile de stare civilă)”, a conchis Corneliu Gurin.

PL şi PD sunt împotrivă?

Analistul Ion Tăbârţă consideră că o altă problemă este că celelalte două partide din AIE – PL şi PD, vor percepe aceste eventuale remanieri ca un joc împotriva lor. Acest fapt poate fi dedus din maniera în care a fost abordată cererea de revocare a anumitor demnitari joia trecută. „Marian Lupu a declarat că nu va porni procedura de destituire a procurorului general fiindcă în acest mod se încalcă Constituţia. Mihai Ghimpu a venit cu o contrainiţiativă, cea de revocare a lui Veaceslav Ioniţă din funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare economie, finanţe şi buget”, a punctat analistul.

The following two tabs change content below.