Muruianu reload

JUSTIŢIE// Ion Muruianu mai vrea un mandat de şef la Curtea Supremă de Justiţie

Inamicul „câinilor turbaţi”, Ion Muruianu, nu se poate despărţi de funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Judecătorul al cărui mandat expiră în martie curent speră să fie numit şef la CSJ pentru încă patru ani. La 10 ianuarie, visul lui Muruianu era cât pe ce să se împlinească. El era singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Curţii.

Planurile magistratului au fost însă spulberate de ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, care a cerut prelungirea termenului de depunere a dosarelor de participare la concurs până pe 15 februarie din cauza că primele termene au fost stabilite în condiţii „dubioase”.

Un anunţ ferit de ochii lumii

Concursul pentru suplinirea funcţiei de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie provoacă deja multe bănuieli. Modul în care a fost anunţat concursul sugerează clar că cineva şi-a dorit nespus de mult ca acest eveniment să nu atragă prea multe priviri.

Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la care a fost anunţat concursul a avut loc cu câteva săptămâni înainte de alegerile din 28 noiembrie. La acea şedinţă nu au participat trei dintre membrii CSM: ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, profesorul universitar Alexandru Arseni (ambii suspendaţi din cauza că au candidat la alegeri – n.r.) şi preşedintele CSM, Dumitru Visterniceanu, care se afla în concediu medical.

Termenul limită pentru depunerea dosarelor de participare la concurs a fost stabilit pentru 10 ianuarie, adică în toiul sărbătorilor de iarnă.

Mai mult, deşi regulamentul CSM cere ca anunţurile de acest fel să fie publicate în „Monitorul Oficial”, prevederea a fost ignorată.

Singurul candidat

La 10 ianuarie, ultima zi a concursului, Ion Muruianu, care e şi membru al CSM, era singurul candidat pentru fotoliul de preşedinte al CSJ. Dacă ministrul Justiţiei nu ar fi insistat ca termenul de depunere a dosarelor să fie prelungit cu o lună, Muruianu ar fi avut toate şansele să obţină cel de-al doilea mandat de şefie la Curte.

„Am insistat să fie stabilit un nou termen pentru că anunţul despre concurs era necunoscut. El nu a fost publicat în «Monitorul Oficial». Nu am nimic împotrivă ca dl Muruianu să candideze pentru acest post, dar concursul trebuie să aibă loc în condiţii de transparenţă şi cu mai mulţi candidaţi. Nu vreau ca unii să beneficieze de pe urma secretizării anunţului”, a declarat Alexandru Tănase.

Selecţie fără criterii

Potrivit normelor, la funcţia de preşedinte al CSJ pot candida doar judecători de la această instanţă, adică subalternii lui Muruianu.

Preşedintele Colegiului disciplinar al CSM, Nicolae Roşca, este de părerea că acest lucru nu îi va împiedica pe judecătorii de la Curte să se înscrie în concurs. Un curajos a şi făcut-o. Contracandidatul lui Muruianu este judecătorul Constantin Gurschi.

Juristul Vlad Gribincea crede însă că numărul candidaţilor va creşte în ultima zi de concurs.

Marea problemă o reprezintă însă lipsa unor criterii clare de selectare a candidaţilor.

Nicolae Roşca susţine că la examinarea candidaţilor se ţine cont de dosarele pierdute de aceştia la CEDO.

Şansele lui Muruianu

Totuşi ce şanse are Muruianu să rămână în funcţia de preşedinte al CSJ pentru un nou mandat?
Alexandru Tănase ne asigură că va încerca să convingă magistraţii să nu-l voteze pe Muruianu. Un alt membru al CSM, Igor Dolea, afirmă că, în ce îl priveşte, va vota pentru o persoană cu reputaţie ireproşabilă.

Potrivit surselor noastre, este puţin probabil ca Muruianu să fie votat şi de preşedintele CSM, Dumitru Visterniceanu, şi profesorii universitari Boris Negru şi Alexandru Arseni.

Rămân însă încă şapte membri ai CSM, dintre care unul este chiar Muruianu.

Ceilalţi sunt procurorul general Valeriu Zubco, judecătorul CSJ Nicolae Timofti, judecătorii Curţii de Apel Chişinău Dina Rotarciuc şi Anatol Ţurcan, judecătorul Judecătoriei Edineţ Nichifor Corochi şi profesorul universitar Vasile Creţu.

Decizia finală de numire în funcţie a noului preşedinte al CSJ o ia Parlamentul. Întreaga procedură ar putea dura până la începutul lui aprilie.

Numele lui Ion Muruianu figurează în opt dosare pierdute de R. Moldova la CEDO. Valoarea totală a despăgubirilor pe care a trebuit să le plătească Guvernul moldovean pentru acestea este de 2,7 milioane de euro. Cele mai răsunătoare cazuri din cele opt judecate de Muruianu sunt dosarele „Oferta Plus vs R. Moldova” şi „Eugenia şi Doina Duca vs R. Moldova”, pentru care Curtea de la Strasbourg a obligat RM să plătească reclamanţilor 2,640 milioane de euro. Pentru aceste „realizări”, în loc să fie demis, Muruianu a fost avansat din funcţia de judecător al Judecătoriei Buiucani în cea de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

Potrivit Asociaţiei „Juriştii pentru Drepturile Omului”, Ion Muruianu se află pe locul patru în topul judecătorilor responsabili de condamnarea R. Moldova la CEDO.

În opinia separată, expusă de judecătorul CEDO Giovanni Bonello, care a făcut parte din completul de judecată ce a examinat „cauza Duca”, se făceau următoarele observaţii referitor la Muruianu: „Cariera judecătorului Ion Muruianu a explodat de la un mic judecător de sector la funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie într-un timp mai scurt decât ar fi necesar pentru a spune «partidul întotdeauna are dreptate!»”.

Menţionăm că despre aproape toate dosarele judecate de Muruianu care au ajuns la CEDO juriştii şi presa au declarat că au fost „comandă de stat”.

Mariana RAŢĂ