Muncesc din greu, iar statul se face că nu-i vede

2porubin

Moratoriul asupra controalelor lasă loc pentru cei care încalcă legea și angajează copii. De câteva luni, Inspectoratul de Stat al Muncii nu mai are dreptul de a face controale, iar patronii angajează nestingherit copii, fiind siguri că nimeni nu le va sta în cale.

Ziua merge la școală, iar noaptea –  la restaurant, unde muncește. Este cazul unui băiat, în vârstă de 15 ani, din orașul Ștefan Vodă, care a acceptat de nevoie să lucreze ca ospătar într-un local din oraș. S-a obișnuit deja cu acest regim, mai ales când vin vacanțele și își poate dedica tot timpul muncii.  Misiunea sa este să pună tacâmurile pe masă, să strângă vasele, să le spele și să le pună la loc. Este ultimul care părăsește localul, spre dimineață, pentru că mai are de spălat pe jos după petrecăreți. A ajuns să muncească din greu pentru a plăti datoriile părinților. Între timp, a prins și gustul banului, așa că nu-și mai imaginează cum ar fi să se ocupe numai de școală. Codul Muncii interzice munca copiilor sub 18 ani în localurile unde se consumă alcool și se fumează.

1porubin

Puși să care greutăți pe șantiere

Alți copii își câștigă banul în construcții, unde controalele aproape că lipsesc. În cele mai dese cazuri, copiii sunt puși să care greutăți, mai ales saci cu nisip sau ciment, bucăți de beton sau deșeuri rămase pe șantier. Muncesc câte zece ore pe zi și sunt plătiți de două ori mai puțin decât maturii. Într-un alt caz, un adolescent din raionul Orhei se angajase vara la un atelier de confecționare a monumentelor. Începea munca la ora 8.00 și pleca acasă la 18.00. Toată ziua căra beton, îl turna în forme, apoi încărca și descărca sculpturile. La sfârșitul verii, angajatorul nici nu i-a dat toți banii, pentru că nu avea un contract. Potrivit legislației, persoanele care nu au atins vârsta de 18 ani nu pot fi folosite la căratul greutăților. În 2013, Guvernul a aprobat Nomenclatorul lucrărilor cu condiții de muncă grele și periculoase interzise minorilor, care include și munca în producerea articolelor şi construcţiilor din beton armat şi beton. În plus, adolescenții care au sub 16 ani nu au voie să muncească mai mult de  5 ore pe zi.

Exploatați și la școala

Unii copii sunt puși să lucreze și la școală, în timp ce colegii lor sunt la ore, fiind astfel pedepsiți de către administrație pentru un comportament inadecvat.  Într-un caz, un elev a fost pus să care găleți cu nisip, iar la multe instituții de învățământ, în lipsa femeilor de serviciu, copiii, inclusiv cei din clasele IV-V, erau obligați să spele podelele în sălile de clasă sau să stea de veghe la intrarea în clădirea școlii, între orele 8.00 și 16.00.  Mai mult, ca să scape de cheltuieli în plus, unii profesori preferă să folosească elevii în muncile de acasă, în schimbul unor note mari.

Nevoiți să lucreze din cauza sărăciei

Toate aceste cazuri au fost depistate de copiii care fac parte dintr-un grup de reflecție format de Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC). Acesta elaborează un raport, bazat pe studii de caz, pentru Comitetul pentru Drepturile Copilului. Activitatea grupului a început în luna iulie 2014, iar studiul cuprinde cinci categorii de drepturi, inclusiv protecția împotriva exploatării prin muncă.

„Una dintre constatări este că lipsa de informare a copiilor cu privire la drepturile pe care ei le au la locul de muncă, dar și situația dificilă din familie, îi determină pe acești copii ca ei să fie angajați la munci ilegale care le pun în pericol viața. Și asta pentru că ei lucrează peste program, nu au un  orar stabil de muncă și de aici apare abandonul școlar. Copiii lucrează de două ori mai mult decât prevede legea: în construcții – câte zece ore pe zi, în sfera deservirii– 12 ore. Unii  muncesc chiar și noaptea, lucru interzis de lege”, spune Maria Iaconi, membru al grupului de reflecție.

La rândul său, Cezar Gavriliuc, director executiv al CIDDC, susține că autoritățile ar trebui să pună interesul copilului în capul mesei. „Dacă familia este săracă și un copil este pus în situația să întrețină familia, autoritățile nu văd o problemă în asta și învinuiesc familia – părinții sunt dezorganizați, consumă alcool, au venituri mici, dar nu ne întrebăm cine a creat aceste condiții. Tot statul este cel care și-a asumat niște angajamente prin semnarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului și tot el este cel care trebuie să asigure un mediu familial protectiv pentru fiecare copil”, subliniază Cezar Gavriliuc.

Lucrează mult, dar primesc mai puțin decât maturii

4porubin

În timp ce societatea civilă averizează că tot mai mulți copii sunt exploatați prin muncă, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM ) nu are pârghii eficiente pentru a combate acest fenomen.

După 1 aprilie 2016, când a fost instituit moratoriul asupra controalelor, Inspecția Muncii nu a mai putut verifica dacă patronii angajează copii. Șeful de direcție la ISM, Victor Țurcan spune că activitatea inspectorilor muncii și așa era dată peste cap de Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, care, în ultimii doi ani, nu le-a mai permis să facă un control riguros. „Se permit controale, dar trebuie să previi angajatorul cu 5 zile înainte să vină un inspector. Vă dați bine seama de rezultatul acelui control, când angajatorul știe că întreprinderea va fi vizitată de un inspector al muncii! Fie întreprinderea e închisă când vine inspectorul, fie la locul de muncă sunt 2-3 persoane angajate legal. Până a intra legea în vigoare, Inspectoratul depista 300-400 de cazuri de exploatare a minorilor”, precizează Țurcan.

Potrivit lui, cazurile depistate țin, în special, de lipsa unui contract de muncă. „Este o încălcare a legislației, dar nu este o formă gravă de muncă. Copiii deseori sunt duși în eroare, li se promite salariu, dar nu li se achită deloc. Și dacă nu are un contract de muncă, atunci nu este protejat ”, spune funcționarul.  El afirmă că patronii, care recurg  la munca persoanelor sub 18 ani, o fac pentru că le plătesc mai puțin decât maturilor, pentru aceeași muncă. În lipsa unui contract de angajare, copiii riscă să nu-și primească banii promiși.

VIDEO// Șeful de direcție la ISM, Victor Țurcan, despre munca copiilor din Moldova

Într-o publicație a Confederației Naționale a Patronatelor din Moldova, elaborată anul trecut de Organizația Internațională a Muncii, se arată că aproximativ 70 la sută din economia și angajarea informală este concentrată în două sectoare: agricultură și construcție. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani sunt majoritari printre lucrători informali, care sunt mai ales din mediul rural.

La mure cu căruța, de la 4 dimineața

În raionul Dubăsari mai mulți copii muncesc la culesul murelor. Aceștia se trezesc zilnic la ora 4 dimineața și ies în centrul satului de unde sunt preluați de o căruță care transportă „angajații” pe plantația la o distanță de câțiva kilometri.  Lucrează la negru, până la ora 14.00, iar agentul economic îi plătește în medie cu câte 70 de lei pe zi, în funcție de cantitatea pe care reușesc să o culeagă.

5 porubin

Mulți copii muncesc pe rupte și în piețile din Capitală

La piețile din Chișinău zeci de copiii muncesc cot la cot cu adulții. Unii își ajută părinții la vândut fructe sau legume, alții cară greutăți sau fac curățenie la tarabe. Dorin, un băiat de șapte ani, prea scund pentru vârsta pe care o are, vine zi de zi cu mama la Piața Centrală pentru că nu are cu cine sta acasă.  Femeia încearcă să adune bani pentru a-i cumpăra copilului rechizite de școală. Cei doi merg cu noaptea în cap la un depozit de unde cumpără porumb pe care îl fierb și îl aduc la vânzare.  Ziua lor de muncă se termină în momentul când mama termină de vândut porumbul. Cu banii câștigați cumpără pâine și legume de la piață. Din economii speră să poată cumpăra hăinuțe și rechizite pentru școală.

Piața este cea de-a doua casă și pentru Maria, o fetiță de cinci ani, rămasă în grija bunicii după ce mama a plecat peste hotare. Copila vine la piață împreună cu bunica ei și o ajută la făcut curățenie după ce toți vânzătorii pleacă de la tarabe. Și Elena, o fetiță de 11 ani,  este singurul întreținător al familiei. De când a ieșit în vacanță, fata meșterește brățări pe care mama ei le vinde la piață ca să își poată hrăni copiii. În afară de Elena, în familie mai este un copil – un băiețel de 2 ani care s-a născut cu probleme de sănătate. De fapt, indemnizația acestuia este acum singura salvare a familiei, plus cele câteva zeci de lei pe care mama reușește să le adune din vânzarea de brățări. Potrivit Inspecției Muncii, copiii care sunt ținuți în piețe toată ziua sunt exploatați prin muncă.

Au fost cazuri de deces al copiilor la locul de muncă

În ultimii ani, un copil a fost accidentat foarte grav la locul de muncă, iar alți doi și-au pierdut viața. Una dintre tragediile soldate cu deces s-a întâmplat în timp ce un adolescent era angajat la tăiatul pădurii, unde încărca lemne, lucrări interzise prin lege pentru cei care nu au atins majoratul. Un alt caz a avut loc la o întreprindere piscicolă. Un băiat s-a înecat în iazul aflat în posesia celui care l-a angajat să prindă pește. Pe aceste cazuri au fost pornite dosare penale.

„Cu un moratoriu e mult mai simplu să abuzezi de copii”

La rândul său, Cezar Gavriliuc, directorul CIDDC, afirmă că fenomenul exploatării prin muncă a copiilor este mult mai larg decât felul în care ni-l prezintă autoritățile. „Copiii sunt o forță de muncă ieftină și ușor de utilizat și de profitat, mai ales în condițiile în care în societatea noastră nu se respectă multe reguli”, subliniază Cezar Gavriliuc. Potrivit lui, orice decizie politică, inclusiv acest moratoriu, are o influență foarte mare asupra respectării drepturilor copilului. „Atâta timp cât organele de stat nu controlează modul în care sunt respectate legile, cei care pot să abuzele de copii o fac mult mai simplu, fără să existe acest control. De asta, atunci când Guvernul își propune anumite acțiuni, ar trebui neapărat să facă o analiză cum aceste decizii influențează respectarea drepturilor copilului. Cu siguranță nu s-au gândit la acest aspect atunci când au impus acest moratoriu”, mai adaugă directorul CIDDC.

VIDEO// Interviu cu Cezar Gavriliuc, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului

Avocata copilului: Munca copiilor, un domeniu foarte puțin examinat

Republica Moldova a ratificat până acum două convenţii internaţionale – una referitoare la vârsta minimă de angajare, iar cea de-a doua – la cele mai grave forme ale muncii copiilor. Maia Bănărescu, avocatul parlamentar al copilului, declară că în Moldova fenomenul ține de mentalitate. „Se consideră că dacă eu am muncit când am fost copil, de ce copilul meu să nu muncească!? Și deseori copiii sunt antrenați în muncile casnice, iar aceste munci depășesc capacitățile lor. Este rolul  întregii societăți, în primul rând al Guvernului, care este obligat să adopte politici de protecție a copiilor și de evitare a exploatării lor prin muncă”, afirmă Bănărescu.

VIDEO// Maia Bănărescu, avocatul parlamentar al copilului, despre exploatarea prin muncă a copiilor din Moldova

Avocata copilului afirmă că statul ar trebui să adopte programe speciale și ajutor social pentru familiile  sărace, astfel încât copiii să nu fie nevoiți să muncească, „chiar și a merge cu mama cu ziua cu munca, din cauza nivelului scăzut de trai”. Potrivit ei, domeniul exploatării prin muncă a copiilor este examinat foarte puțin și ceea ce se face s-ar reduce la niște studii.

Ministerul Sănătății: Muncile grele schilodează copiii

Foto: Elena Moldoveanu

În același timp, Ministerul Sănătății avertizează că sănătatea copiilor este afectată mult din cauza muncilor grele. Mariana Tutunaru, șefă de secție la Centrul Național de Sănătate Publică, susține că cel mai mult are de suferit coloana vertebrală, care până la vârsta de 18 ani este în formare. „Pot  apărea cefozele, scoliozele și lordozele. La fel, pe termen lung, dacă un copil ar fi implicat în activitățile fizice neadecvate vârstei și particulartăților morfo-fiziologice, ar fi o influență asupra sistemului cardio-vascular”, menționează Tutunaru.

VIDEO// Mariana Tutunaru, șefă de secție la CNSP, despre impactul muncilor grele asupra sănătății copilului

Statistica ba saltă, ba coboară

Cifrele oficiale cu privire la exploatarea copiilor prin muncă oscilează de la un an la altul. În anul 2014 autoritățile au depistat 142 de copii care munceau, în 17 cazuri patronii admițând încălcări la angajarea lor. Totodată, 4 copii erau angajați la lucrări care le sunt interzise prin lege. În 2015, din cei  40 de copii depistați că munceau, 30  prestau muncă nedeclarată. În 8 cazuri inspectorii au emis prescripţii de scoatere a persoanelor sub 18 ani din procesul de muncă. În primele 6 luni ale anului curent, inspectorii au identificat 11 copii care munceau fără contract. Potrivit Inspecției Muncii, cel mai des copiii sunt antrenați la lucrări din industria ușoară, comerț, construcții și agricultură, iar cele mai multe cazuri au fost depistate în nordul țării.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.

Natalia Porubin, Elena Moldoveanu

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)