Motivele surprinzătoare pentru care ne îngrăşăm

SILUETA // „Oare mi-e foame? Ce să faci când dietele nu au efect?”

Surplusul de calorii nu este întotdeauna cauza principală pentru îngrăşare. Chiar dacă este raţional să dăm vina pe supraalimentaţie şi sedentarism, sunt câteva alte cauze ascunse ale supraponderalităţii şi obezităţii – explică specialiştii citaţi de webmd.com. Dr. Michelle May, autoarea cărţii „Oare mi-e foame? Ce să faci când dietele nu au effect”, a realizat un top cu cinci factori mai puţin cunoscuţi ce determină creşterea în greutate.

Probleme cu somnul

Organismul uman funcţionează cel mai bine atunci când suntem odihniţi. „Lipsa somnului sau calitatea defectuoasă a acestuia duce la apariţia stresului fiziologic, şi, ca urmare, provoacă o dereglare neuro-chimică, tradusă organic şi prin acumularea de grăsime în corp”, avertizează dr. May. De asemenea, atunci când cineva este obosit nu poate controla foarte bine stresul şi, în compensaţie, apelează la mâncare pentru a diminua starea de nervozitate şi anxietate. Kilogramele în plus se acumulează din cauza unor cine copioase sau a obiceiului extrem de dăunător de a ronţăi chipsuri înainte de culcare, folosit uneori ca un fals tertip pentru inducerea stării de relaxare şi a somnului.

Stresul dăunează grav siluetei

Trăim într-o societate a responsabilităţilor multiple, cu deadline-uri stresante, care ne afectează din ce în ce mai mult stilul de viaţă şi starea emoţională. „Răspunsul la situaţiile stresante – fie că este vorba de situaţia în cazul acumulării prea multor presiuni profesionale şi financiare – forţează intrarea în procesul biochimic specific supravieţuirii speciei – corpul înmagazinează tot mai mult combustibil intern, scade ritmul metabolismului şi creşte nivelul unor hormoni specifici, cum ar fi cortizolul şi leptina, care, de cele mai multe ori, cauzează apariţia obezităţii în regiunea abdominală”, susţine dr. May.

Mulţi oameni obişnuiesc să-şi diminueze nivelul de stres mâncând ceva. Desigur, e o strategie falsă, pentru că nu rezolvă problema generatoare de stres. Susan Bowerman de la Centrul pentru Nutriţie din cadrul Universităţii din Los Angeles consideră că există o tipologie specifică pentru cei care mănâncă din cauza stresului. Aceştia preferă în special carbohidraţii care au ca efect creşterea nivelului de serotonina în creier, asa-numitul „hormon al fericirii”, care induce o stare de calm şi bună dispoziţie. Ea susţine că este un fel de automedicaţie, similară tratamentului medicamentos antidepresiv. Experţii recomandă însă o alternativă mai eficientă: tehnici şi exerciţii de relaxare care au efect dublu, producând şi o ardere a caloriilor destul de însemnată.

Unele medicamente au ca efect advers creşterea în greutate

Unele medicamente recomandate pentru tratamentul tulburărilor psihice, al migrenelor, diabetului sau al hipertensiunii arteriale pot determina creşterea în greutate. De asemenea, anumiţi steroizi sau contraceptivele orale pot induce un surplus de până la 5-8 kilograme pe lună. „Fiecare medicament în parte acţionează diferit în apariţia obezităţii: fie creşte exagerat apetitul, fie deteriorează sistemul de depozitare a grăsimilor în corp, fie determină retenţia lichidelor în organism, fie destabilizează nivelul de insulină”, explică dr. May, care susţine că nu toate medicamentele au acelaşi efect pentru toate persoanele, fiecare organism reacţionând diferit la aceiaşi stimuli exogeni.

Alte boli asociate pot fi explicaţia kilogramelor în plus

Cea mai cunoscută afecţiune medicală incriminată pentru creşterea în greutate este o boală endocrină denumită hipotiroidism, cauzată printr-o deficienţă de regulă moştenită genetic a hormonilor tirodieni. O altă boală endocrină la fel de periculoasă pentru siluetă este aşa-numitul „sindrom Cushing”, cauzat de un exces al cortizolului, hormonul stresului.

Menopauza – o cauză importantă de îngraşare

Femeile care ajung la menopauză sunt de regulă mai puţin active fizic decât în tinereţe, cu o tendinţă clară spre sedentarism. În acelaşi timp, furtuna hormonală prin care trec aceste femei provoacă un apetit neobişnuit, depresie şi tulburări calitative şi cantitative ale somnului. „Este vorba de o creştere în greutate multifactorială, dar subsumată unei singure cauze – menopauza, care determină, în plus, scăderea estrogenului. Astfel, femeile intrate la menopauză au tendinţa să depună grăsimea pe abdomen – aşa-numita obezitate ginoidă, specifică femeilor.
De aceea, recomandăm o dietă bogată în calciu şi vitamina D, dar şi exerciţiile fizice ca un antidot sănătos la dereglările hormonale specifice acestei perioade din viaţa unei femei, dar şi pentru o mai bună sănătate a oaselor şi a inimii”, conchide dr. Michelle May.