Moşul care cântă şi te-ncântă // OAMENI BUNI

Până şi fostul ambasador al SUA în R. Moldova Rudolf Perina nu a putut trece pe lângă el, fără să se oprească pentru a-i admira „împărăţia suvenirelor”. A fost suficient să cumpere o ocarină de la moşul cu barbă albă din piaţa Vernisaj, ca să revină iarăşi şi iarăşi pentru a-şi umple geanta cu „amintiri” din R. Moldova. „În apropierea sărbătorilor de Crăciun el venea cu nişte lăzi la mine şi nu pleca până nu le umplea cu suvenire”, ne povesteşte moş Victor. Vânzătorul creator are o strategie a sa de a-i atrage pe turiştii străini şi de a-i face să cumpere un suvenir semnat V. Sosnovţev.

 

Alina Andrieş, stagiară

 

Precum l-a ademenit Eva pe Adam cu mărul roşu, aşa Victor Sosnovţev îşi cucereşte cumpărătorii veniţi din toate colţurile lumii în R. Moldova. Turişti din SUA, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Polonia, Bulgaria etc. se pot lăuda că au în colecţia lor de suvenire şi ocarine de la moşul cu barbă albă din R. Moldova. Mai mult decât atât, pentru a comunica cu oaspeţii din străinătate, Victor Sosnovţev, a învăţat, la vârsta de 70 de ani, limba engleză. „La piaţă am studiat-o. Aici fără studii superioare nu poţi lucra”, ne spune râzând moş Victor. Turiştii nu reuşesc să-l întrebe pe Sosnovţev „What is that?” (ce-i asta?), arătând cu degetul spre o figurină din ceramică, că moşul ia ocarina, o pune la buze şi începe concertul în aer liber din piaţa de lângă Sala cu Orgă. O melodie dulce alintă urechile cumpărătorilor. După o astfel de cântare, puţini sunt cei care renunţă la ideea de a cumpăra o figurină.

 

„Tot ce vedeţi este făcut cu mâna mea. Fiecare lucrare conţine elemente tradiţionale moldoveneşti. Asta atrage turiştii, pentru că ei vor să aibă o amintire despre faptul că au fost în Moldova. De aceea eu aleg să reprezint în lucrările mele clădiri istorice din Chişinău, hora moldovenească, pomul vieţii”, spune mândru moşul prezentându-ne fiecare lucrare din ceramică. Ocarinele iubesc soarele şi le este frică de apă. „Pe timp de ploaie trebuie să fiu foarte atent să le acopăr repede, pentru că un minut de neatenţie și toată munca mea e distrusă”, menţionează moşul.

 

Strategiile de vânzare şi de… viaţă

 

Printre suvenire observ şi câteva mere roşii care lucesc ademenitor în lumina razelor solare. „În fiecare dimineaţă, înainte de a veni la muncă, trec întâi pe la piaţă şi cumpăr un kilogram de mere. Fiecărui cumpărător îi dau câte un fruct. Să vedeţi cum zâmbesc surprinşi! Merele sunt cele care îi fac pe clienţi să vină iar pe la mine”, ne spune zâmbind vânzătorul.

 

Strategiile de vânzare aplicate de Sosnovţev nu se opresc aici. Moşul cu barbă albă îl invită pe fiecare cumpărător să spună „cheese” în faţa obiectivului aparatului de fotografiat. Acum, colecţia de poze a lui Victor Sosnovţev numără câteva sute, toate pot fi găsite pe pagina web a moşului. Încă o modalitate de vindere a figurinelor de ceramică. „Turiştii îşi amintesc de mine când văd suvenirele pe care le-au cumpărat, iar eu îmi amintesc de fiecare în parte când fac „click” pe pozele pe care li le-am făcut”, spune Sosnovţev.

 

Astăzi, moşul cu barbă albă şi privirea caldă se consideră un om norocos. Mereu îl vezi zâmbind şi ştie că viaţa poate fi mai frumoasă, important e să găseşti strategia potrivită să o trăieşti.

 

 Nu are ucenici

 

Deşi a încercat să-şi găsească un ucenic căruia să-i împărtăşească experienţa sa, nu a reuşit. „Aveam un grup de copii pe care îi învăţam în atelierul meu cum să lucreze cu ceramica. Într-o zi, i-am lăsat pentru câteva clipe singuri şi, când m-am întors, ei se jucau pe acoperiş. M-am speriat. Nu ştiam cum să-i fac să coboare de acolo. Le-am promis că le dau îngheţată şi doar aşa i-am convins”, îşi aminteşte Sosnovţev.

 

Cum a ajuns showman la Vernisaj

 

În tinereţe, moş Victor a fost pictor şi designer de interioare. Este autorul designului de interior al restaurantului Codru, a făcut gravuri pentru „Centrul Mamei şi al Copilului”, iar în satul Cimișeni, raionul Criuleni, a amenajat izvorul de la o margine de drum unde şi astăzi se opresc trecătorii pentru a-şi potoli setea. Astăzi este pensionar, dar nu-i place să se recomande aşa deoarece continuă să lucreze. „Pensia pe care o am este de mizerie. Nu-mi ajunge nici pentru achitarea serviciilor comunale. Aşa am ajuns aici”, povesteşte bărbatul.

 

Victor Sosnovţev: „Ca să-ţi poţi vinde lucrările trebuie să ştii cum să le expui. Oamenii au nevoie de show”