Monument cu tentă electorală

central 1_1AŞM planifică să găsească un milion de lei, inclusiv bani publici, ca să înalţe, până la 31 august, un monument dedicat limbii române „unic în spaţiul românesc”

Iniţiativa aparţine preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, şi este lansată în perioada alegerii unui nou preşedinte al acestei instituţii. Totodată, iniţiativa apare în perioada în care în Republica Moldova, deja al doilea an, nu se găsesc bani pentru publicaţiile literare şi ştiinţifice. Ideea monumentului a generat mai multe discuţii în contradictoriu în societate.

După ce timp de mai mulţi ani a susţinut ideea lichidării Institutului de Filologie al AŞM, alături de comunişti, astăzi, preşedintele AŞM, Gheorghe Duca, optează activ pentru ridicarea unui monument dedicat limbii române. „Acesta va reflecta lupta noastră pentru independenţă, pentru libertate, pentru limba noastră!”, a declarat emfatic în faţa presei Duca.

Iritaţi de „focarul românismului”

Amintim în câteva cuvinte despre criza care a planat cu cinci ani în urmă asupra Institutului de Filologie al AŞM, ameninţându-l cu dispariţia. În mai 2009, ideologul PCRM Victor Stepaniuc se arăta alarmat într-o scrisoare adresată lui Voronin de situaţia de la Institutul de Filologie al Academiei. Acesta constata că acolo activează două curente. Unul, mai numeros, ar fi fost sub influenţa lui Mihai Cimpoi, promova în studiile lor „mesajul şi ideea filoromânească. „Acest grup oferă studii inspirate doar din patrimoniul filologic românesc, care intră în contradicţie flagrantă cu interesele naţionale ale Republicii Moldova”, debita Stepaniuc.

„Din cel de-al doilea curent fac parte doar câţiva filologi de înaltă calificare ştiinţifică (ca academicienii Haralambie Corbu, Mihail Dolgan şi doctorul în filologie Aurelia Hanganu), care dau dovadă de atitudine civică, contribuind la valorificarea patrimoniului filologic moldovenesc. Din cauza atitudinii inconsecvente a conducerii AŞM, concursul pentru ocuparea funcţiei de director al Institutului de Filologie a fost câştigat de Ana Bantoş, o persoană cu pronunţate viziuni iredentiste şi româno-unioniste. Astfel, domnul academician Gh. Duca n-a putut promova candidatura dnei Aurelia Hanganu la funcţia de director, coordonată la toate nivelele”, se menţiona în scrisoarea lui Stepaniuc.

La 4 mai, Voronin i-a dat indicaţia preşedintelui AŞM, Gheorghe Duca: „De comasat Institutul de Filologie în componenţa institutului patrimoniul cultural. Termen: 20.06.09”. Propunerea de a comasa cele două institute a fost adusă la cunoştinţa savanţilor la 28 mai, în cadrul şedinţei Consiliului suprem şi de dezvoltare al AŞM de către preşedintele Academiei, Gheorghe Duca. Angajaţii Institutului s-au revoltat şi au semnat o declaraţie pe care au difuzat-o în mass-media. Atât schimbările politice care au urmat, cât şi rezistenţa angajaţilor institutului n-au permis ca planurile respective să fie aplicate.

5_1„Este un abuz”

După aproape cinci ani de la aceste evenimente, solicitat de JURNAL, ex-directorul Institutului de Filologie al AŞM, doctorul habilitat Ana Bantoş este de părerea că problema limbii române în Basarabia este una pe cât de complicată și spinoasă, pe atât de delicată. „Lansarea ideii unui monument al limbii române amplasat în fața AȘM, acum, în plină campanie pentru alegerea președintelui Academiei, e de-a dreptul curioasă, deoarece e limpede că această idee camuflează abilitatea și excesul de zel în operațiunea de lustruire a imaginii lui Gh. Duca, despre care se știe că nu mai are dreptul la al treilea mandat. Oricât s-ar ține de scaun și oricât de înalt ar fi proiectatul monument prin care Gh. Duca încearcă să ne arate cât de mare român e, ar fi bine să-și amintească spusele pe care i le-a adresat președintele Curții de Conturi, dl Urechean: „Dacă banii publici s-ar utiliza fără carențe, succesele AŞM ar fi mai înalte”. E un abuz de a investi sume exorbitante într-un monument, cu vizibil subtext electoral, în situația când deja mai bine de un an nu se găsesc bani pentru presă literară și culturală”, a spus Ana Bantoş.

„Apărător de conjunctură al limbii române”

Aceeaşi sursă consideră că Gheorghe Duca a uitat prea repede perioada voroniană, când s-a făcut tentativa de a lichida Institutul de Filologie. „Pe atunci, în calitate de director al acestei instituţii, am fost acuzată deschis de românism, și pentru că m-am opus desființării institutului respectiv, am fost destituită de către Gh. Duca, care era un executor docil al comenzilor lui Stepaniuc. Cu doar câteva zile înainte de susținerea tezei de doctor habilitat, am fost expulzată și din funcția de cercetător științific coordonator. Anume astfel domnul Duca își exprima talentul de manager. Consider că este pur și simplu amoral să amplasezi un monument al limbii române în fața unei instituții diriguite de un apărător de conjunctură al limbii române”, a mai spus Bantoş.

Salută ideea ridicării unui monument

Aliona Grati, critic literar, consideră însă că ideea de a înălţa un monument al limbii române în faţa AŞM este binevenită. „Salut ideea apariţiei unui astfel de monument într-un teritoriu unde limba a avut mult de suferit. Sper să se găsească bani pentru acest proiect costisitor. Mi se pare extraordinară schiţa care a câştigat concursul, acea carte deschisă cu mai multe pagini pe care vor fi înregistrate epocile evoluţiei limbii române. Monumentul soldatului sovietic „eliberator” din faţa AŞM, după mine, ar trebui mutat în altă parte, într-un muzeu al monumentelor ce caracterizează acea epocă”, a spus Grati.

De aceeaşi părere este şi criticul literar, scriitorul Ion Ciocanu. „E bine să fie un monument al Limbii Române, în orice caz, mai bine decât monumentul care este acum. Un monument al Limbii Române cu imagini ale lui Eminescu, Stănescu şi a altor scriitori, este binevenit atât pentru Academie, cât şi pentru oameni”, consideră Ciocanu.

„Am îngropat limba română?”

Scriitorul Vladimir Beşleagă aminteşte însă că monumentele se ridică în memoria celor decedaţi peste vreo cinci decenii ca să înveşnicească amintirea celui plecat. „Ce monument limbii române, ce, am îngropat limba română? A mai fost pe timpuri o idee a lui Druţă de a înălţa un monument al poetului anonim, pe urmă l-a denumit în ‘Miorita’, apoi a masculinizat ‘Mioriţa’ şi l-a numit ‘Badea Mior’. Până la urmă, împreună cu Sangheli, a făcut o coloană uriaşă la Soroca şi au numit-o ‘Lumânarea recunoştinţei’.

Cui însă recunoştinţă? Pentru că a trecut în 1711 Petru cel Mare Nistrul pe acolo şi a fost bătut de turci la Stănileşti? Aiureli! Monumente avem destule, trebuie să învăţăm limba. La Academia de Ştiinţe urmează să fie ales preşedintele. Ideea cu monumentul limbii române este un tertip electoral şi un fetişism. Gheorghe Duca însă n-are nimic cu monumentele, n-are decât să-şi facă datoria de academician”, a spus scriitorul.