Monstruoasa coaliţie

Cel care inventa această expresie pentru a-i ţintui astfel la stâlpul infamiei pe radicalii şi liberalii ce intrau în cârdăşie ca să-l detroneze pe Al. I. Cuza nu bănuia că lansa una dintre cele mai solicitate în timp sintagme. Ea reînvie periodic funesta glorie a ticăloşilor de culori politice rivale care nu se suportă reciproc. Mai mult, sunt gata să-şi înfigă incisivii în beregata adversarilor, uneori chiar şi literalmente. Dar care se solidarizează imediat în clipa când urzesc o mişelie ce o pot aduce la îndeplinire doar unindu-şi forţele. Indiferent de culoarea partidului, ăştia au avut şi au întotdeauna ceva în comun – cerul gurii le rămâne negru din faşă.

Aşa au coalizat acum Uninominalii şi Micştii. Pe faţă păreau duşmani de moarte – ce unii ziceau, ceilalţi de-ziceau, ce unii făceau, ceilalţi desfăceau ş.a.m.d. Impacientaţi – de fapt, de ce impacientaţi? –, înnebuniţi rău că nu vor mai fi în capul bucatelor, cum s-au obişnuit de vreo duzină de ani încoace, au hotărât să schimbe pe parcurs regula jocului. S-o adapteze în aşa fel încât trişeria electorală să le fie mult mai la îndemână pentru a-şi menţine fotoliile în parlament. Alegerile sunt încă destul de departe, dar în Basarabia profundă s-a şi început pregătirea „terenului”: foştii activişti ai lui Filat şi potenţiali susţinătorii ai platformei DA – primari, directori de şcoli, alţi intelectuali – sunt luaţi pe sus de organe şi închişi ca să aibă timp să mediteze asupra nestatorniciei lumeşti. Sau sunt intimidaţi în fel şi chip ca să-şi „revadă” concepţiile şi culorile politice. E un alt spectacol demonstrativ, după cel cu mazilirea şi apoi încătuşarea fostului lider al liberalilor-democraţi. Un circ dramatic prin care se urmăreşte înfricoşarea alegătorului de jos. Adică i se sugerează în mod empiric o idee simplă ca apa: noi cu ăştia, potentaţii, am făcut şi facem ce-am vrut, dar cu voi, pârliţilor?

Nimeni nu mai e în siguranţă. Poate de aceea presa oficială nu oboseşte să trâmbiţeze că populaţia are acum o deosebită „încredere” în poliţie. Monstruoasa coaliţie dintre Albaştri şi Roşii pentru a recroi codul electoral după pohta lor a dat pe faţă legăturile freatice dintre cele două partide, legături mascate până acum cu abilitate şi iscusinţă. Se putea bănui această tainică îmbrăţişare, aproape cordială, prin fapte disparate – căpetenia Roşilor s-a abţinut cu greu ca să evite expresiile dure la adresa mai-marelui Albaştrilor, deşi, dacă i-ar fi voia, l-ar dispersa pe Albastrul-şef în molecule care să se spulbere în neant. Pe de altă parte, în suita de arestări care se întâmplă aproape săptămânal (niciodată nu ştii dacă omul e vinovat cu adevărat sau îşi ispăşeşte astfel fixaţiile politice!) în năvodul „vigilentei” noastre justiţii nu au nimerit încă oamenii lui Dodon. E ca şi cum „pescarilor” li s-ar fi interzis să-şi arunce mrejele şi pe partea stângă a apelor politice care geme şi ea de somni hulpavi.

O anumită parte a presei nu încetează să afirme că arhiprevăzătorul Plahotniuc îl are cu ceva la mână pe actualul preşedinte (unii sugerează, zâmbind într-un dinte, că se ştie şi cum şi de ce!), ceea ce îl face pe Dodon mai „înţelegător” şi mai docil chiar decât altădată maleabilul Timofti. Noul căftănit se face remarcat doar când pleacă la Moscova – atunci e înjurat de dreapta şi dojenit uşurel de Albaştri. În rest, e o prezenţă anodină care face valuri în culise şi pe unicul post TV pe care îl administrează. Doar acolo se dă mare şi tare şi acoperă cu sinele său corpolent întreg firmamentul. Mai mult nu i se permite. În genere, nu s-ar vedea deloc dacă nu ar înjura cu orice ocazie românismul şi tendinţa noastră firească spre UE şi nu s-ar declara în permanenţă vasalul pajurii cu două capete şi cu clonţuri de fier.

Monstruoasa coaliţie are drept mobil excluderea din start a Maiei Sandu şi a lui Năstase din parlament – formaţiunea DA este singura care îi ameninţă cu adevărat şi pe Roşii, şi pe Albaştri. DA poate influenţa cinstit electoratul, pe când bicolorii, în baza noilor reguli pe care le impun celorlalţi, îl poate mult mai lesne manipula. Cu mijloacele venale bine cunoscute – knutul şi morcovul.

Se vorbeşte intens că roşi-albaştrii vor să-i re-instaureze în parlament şi pe transnistreni. Acesta va fi sfârşitul – cei de dincolo, chiar şi sub Hruşciov-Brejnev ne credeau rumâni şi, în consecinţă, duşmani. După războiul de la Nistru această percepţie s-a ridicat la cub. Dacă dânşii revin în parlament nu e un secret pentru nimeni că monstruoasa coaliţie îşi va îngroşa substanţial rândurile. Unde ne va duce această triplă alianţă nu e deloc greu de ghicit. Nici măcar acolo unde a dus surdul roata şi mutul iapa, ci mu-u-u-ult mai departe!

Eugen Lungu 

15 mai 2017