Moldovenii, pro și contra integrării europeane

Lilian Negură

Lilian Negură

Cu fiecare sondaj integrarea europeană pare să scadă în popularitate în R. Moldova, pe când integrarea euroasiatică are din ce în ce mai mulţi aderenţi. În condițiile în care la putere se află o coaliţie de partide care revendică nişte succese în planul apropierii de UE, pare paradoxală această evoluţie a simpatiilor geopolitice ale moldovenilor.

Bineînţeles că se pot înainta mai multe explicaţii ale acestui fenomen, cum ar fi discreditarea ideii de o putere coruptă sau faptul că pe timpul guvernării comuniste nu existau divergenţe în sânul clasei politice în privinţa cursului european al RM pe când astăzi opoziţia revendică demagogic aderarea la Uniunea Euroasiatică inexistentă. Eu însă am intenţia aici să discut mai puţin cauzele politice ale diminuării popularităţii integrării europene, cât argumentele din societate care o susțin. Aceste argumente pot fi grupate în două mari categorii – argumente de natură conservatoare și cele stângiste.

Argumentele conservatoare rusofile

Conform argumentelor conservatoare, integrarea în structurile europene este improprie pentru societatea moldovenească care aparține lumii ortodoxe, în timp ce UE reunește țări în majoritatea lor neortodoxe, cu trecut protestant sau catolic, și cu prezent laic. Așa cum pentru unii Rusia reprezintă centrul civilizațional al țărilor ortodoxe, Moldova trebuie să aleagă calea integrării euroasiatice pentru a-și putea apăra valorile sale ancestrale. Aceste idei sunt difuzate mai ales prin bisericile patriarhiei ruse majoritară în RM. Se vehiculează imaginea UE ca spațiu al diavolului unde sodomia, satanismul și decadența morală constituie esența modului de viață occidental. În lupta contra acestui mod de viață sunt mobilizați mii de moldoveni atunci când sunt scoși în stradă împotriva adoptării legii antidiscriminare, paradelor gay, a pasapoartelor biometrice etc. În contextul influenței mari pe care o are biserica ortodoxă în societatea moldovenească, aceste idei au un potențial destul de mare de răspândire.

Natura antioccidentală a conservatorilor români

Oponenți conservatori ai integrării europene există și pe filiera românească, tenta antioccidentală a acestora fiind însă mai mult implicită. Acest lucru este firesc în contextul în care România este membră a UE de câțiva ani. Cu toate acestea, esența gândirii conservatoare românești este la fel de antioccidentală ca și cea rusească, iar atunci când sunt puși în situația să aleagă, conservatorii români lasă deoparte rusofobia și se solidarizează cu militanții conservatori rusofili. Acest lucru s-a întâmplat atunci când a fost vorba să se reacționeze față de adoptarea legii antidiscriminare sau față de desfășurarea paradei gay la Chișinău.

Argumentele stângiste

Integrarea europeană este respinsă și de cei care se consideră de stânga. Și nu e vorba aici de reprezentanții partidelor autodeclarate de stânga cum ar fi PCRM sau PS, pentru că acestea adoptă de fapt cu mare ardoare discursul conservator al apărării valorilor ortodoxe. Eu vreau să prezint aici discursul autentic de stânga care în R. Moldova este în realitate marginal. Conform acestor idei stângiste, integrarea europeană este dăunătoare RM pentru că procesele integraționiste europene sunt de natură neoliberală de care profită doar țările care reprezintă centrul, pe când țările periferice sunt doar în pierdere. Exemplul care se aduce cel mai des este Germania, care, în urma crizei economice, are doar de câștigat, pe când țări ca Grecia, doar de pierdut.

Se consideră că în urma integrării europene, capitalul occidental va cumpăra toate ramurile profitabile ale economiei și vor exploata această țară și cetățenii ei. R. Moldova se va transforma într-o colonie a țărilor europene puternice, iar efectele acestei colonizări economice se fac deja observate, cum ar fi distrugerea fără precedent a agriculturii, distrugerea industriei, a infrastructurii, cu efecte și preț social catastrofal, cum ar fi scoaterea din circuitul economic a păturilor cele mai vulnerabile ale societății.

Ce-i de făcut?

Care trebuie să fie răspunsul adepților integrării europene la aceste argumente? În opinia mea, este greșit să se pornească o ofensivă propagandistică împotriva ideilor antieuropene din societate. Din punctul meu de vedere, societatea moldovenească are nevoie mai degrabă de o dezbatere reală a acestor idei, așa încât să înțelegem mai bine, dintr-o parte, pericolele reale ale integrării europene, și astfel să le putem evita, iar pe de altă parte, să putem conștientiza și mai bine avantajele acestui proces integraționist.

Integrarea europeană înseamnă oare să adoptăm cultura germană sau cea franceză, sau să dezvoltăm cultura noastră modernizând-o? Integrarea europeană înseamnă cedarea în proprietatea marilor companii vesteuropene și internaționale a economiei RM sau dezvoltarea competențelor de antreprenoriat și manageriale locale, a tehnologiilor inovatoare și valorificarea infrastructurii existente așa încât companiile din RM să fie capabile să facă față concurenței internaționale?

Unde va fi mai ușor de dezvoltat cultura și economia locală, în UE sau în UEA? Dacă alegem integrarea europeană, care este Uniunea Europeană pe care NOI o dorim? Cum pot fi evitate constrângerile structurale pentru construirea unei societăți mai drepte în RM în interiorul UE? Fără ca societatea să caute răspunsurile la aceste întrebări, ea nu va putea face o alegere asumată, și deci în spirit european, a parcursului european.

Lilian Negură 

The following two tabs change content below.