Moldovenii între Obama şi Romney

Moldovenii din America se vor gândi la Moldova când vor pune ştampila de vot

Moldovenii din Statele Unite ale Americii susţin că este un privilegiu pentru ei să participe la alegerile de astăzi. În acelaşi timp, unii conaţionali de-ai noştri, care au cetăţenie americană, spun că au votat deja prin poştă. În acelaşi timp, Ambasada SUA în Republica Moldova afirmă că nu vor fi organizate secţii de votare, pentru că toate persoanele cu cetăţenie SUA au votat prin poştă.

Astăzi, toate privirile sunt îndreptate peste ocean, în Statele Unite ale Americii, unde au loc alegerile prezidenţiale. Bătălia se dă între actualul preşedinte, democratul Barack Obama, şi republicanul Mitt Romney.

Observatorii politici de peste ocean afirmă că această campanie electorală a fost una din cele mai scumpe. S-au cheltuit circa şase miliarde de dolari, cu 13% mai mult decât în alegerile din 2008. Americanii îşi hotărăsc singuri soarta.

Moldovenii care deţin cetăţenie SUA şi care se află peste ocean susţin că pentru ei votarea este un proces foarte important. „Prin participarea la procesul electoral, vor să arate altruismul faţă de această ţară şi faptul că îi vor tot binele, deşi nu sunt în ţară. Înţelegi adevăratul sens al dragostei de ţară doar când eşti departe. În SUA, facem din asta o sărbătoare. În R. Moldova, lumea nu are încredere în candidaţi, nu iese la alegeri. În America, e un motiv de a-ţi arăta mândria că eşti moldovean şi poţi contribui la bunăstarea ţării tale, deşi eşti foarte departe de ea. Persoanele venite din R. Moldova au fost oneste şi au respectat legislaţia electorală americană”, ne spune Aurica Kirkwood, moldoveancă stabilită în San Antonio.

Femeia susţine că americanii votează într-un procent mai mare decât moldovenii: „Ei nu lasă pe alţii să le hotărască soarta. Se face un lucru mare în ajun: publicitatea electorală este scumpă, se investesc mulţi bani ca alegătorii să iasă la alegeri. Nu am văzut o asemenea desfăşurare de forţe în R. Moldova. Da, şi americanii sunt mai documentaţi”, afirmă Aurica.

Votez personal

Aceasta susţine că votează întotdeauna în ziua alegerilor şi niciodată anticipat sau prin poştă. „Mă duc personal. Şi asta deşi o persoană din trei îşi exprimă opţiunea înainte prin poştă. Nu am încredere în acest sistem, merg personal şi las cartea mea să fie scanată faţă de mine”, conchide femeia.

Veaceslav Dragomir, un alt moldovean stabilit în Sacramento, spune că nu este indiferent faţă campania electorală şi alegerile curente din SUA. „În primul rând, în America votăm numai pentru persoane concrete ce sunt monitorizate detaliat, spre deosebire de R. Moldova, unde se votează pentru ‘hurta’ unuia din numeroasele partide şi partiduţe.

Aici (în SUA), de regulă, votăm pentru o persoană aleasă de Partidul Democrat or cel Republican. În faza finală, lupta e între numai cei doi candidaţi (democrat şi republican). Diverse grupuri şi asociaţii politice contribuie cum pot la susţinerea candidatului preferat. Se înaintează şi proiectele de legi noi care au alternativă. Cetăţenii fac cunoştinţă cu cele două platforme”, explică bărbatul.

„Am votat”

În acelaşi timp, acesta susţine că SUA este considerată una din cele mai libere ţări. „Persoanele care participă la viaţa politică a SUA nu-şi schimbă apartenenţa politică or partidul favorit. Deşi vreo 10% o fac o dată în decursul vieţii din anumite motive, americanii implicaţi activ în viaţa politică (aproximativ 60%) nu se lasă manipulaţi atunci când fac alegerea. Ei ştiu destul de bine ce vor, prin discuţii la lucru, în familie sau pe stradă ajung la convingerile ce se vor reflecta în buletinul de vot”, spune Dragomir.

Cristian Ciobanu, care are cetăţenia americană, pe moment, lucrează în Republica Moldova. „Eu deja am votat”, mi-a comunicat acesta. „Am primit prin poştă buletinul de vot, pe care am aplicat ştampila în dreptul numelui candidatului care mă reprezintă şi l-am dus la Ambasada SUA la Chişinău”, explică tânărul.

Vot prin corespondenţă

Acesta susţine că sistemul de votare prin poştă este unul aplicat pe larg în State. „De votul prin corespondenţă beneficiază toţi americanii stabiliţi în SUA, dar este unul securizat”, afirmă acesta.

În acelaşi timp, Carolina Istrati, angajată în cadrul Ambasadei SUA la Chişinău, ne-a comunicat că persoanele care deţin cetăţenie americană şi care se află pe teritoriul Republicii Moldova au depus scrisorile cu buletinul de vot la Ambasadă, care ulterior au fost trimise prin poşta diplomatică în America. „Nu ştim numărul persoanelor care au votat”, a comunicat Istrati.

Sistemul electoral american

Preşedintele SUA nu este ales prin vot direct, ci prin metodă indirectă, bazată pe colegiul electoral – grup de electori nominalizaţi de activiştii politici şi membrii de partid, în fiecare din cele 51 de state americane. Numărul total al electorilor este de 538. California (54 electori), New York (33), Texas (32), Florida (25), Pennsylvania (23), Ilinois (22) sunt cele mai importante state în ceea ce priveşte numărul de electori.

Datând din secolul al XVIII-lea, colegiul este apreciat drept o forţă stabilizatoare în sistemul electoral, deoarece, după votul popular, prin care este ales preşedintele, acest organism trebuie să decidă, la rândul său, cine va ocupa biroul oval. În ultimii ani, decizia colegiului privind alegerea preşedintelui a fost identică cu cea a populaţiei, organismul dobândind astfel, de facto, o funcţie mai mult onorifică.

Pentru a fi confirmat de către colegiu, preşedintele ales are nevoie de cel puţin 270 dintre opţiunile favorabile ale electorilor. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritatea, preşedintele este desemnat de către Camera Reprezentanţilor, fiecare stat beneficiind de un singur vot. Vicepreşedintele este ales în aceeaşi manieră, în cadrul unui proces separat, Senatul fiind cel care hotărăşte în situaţia în care niciunul dintre aspiranţii la această funcţie nu beneficiază de minimum 270 de voturi.

Alegerile prezidenţiale au loc în prima zi de marţi a lunii noiembrie, data stabilită, în 1845, de către Congresul Statelor Unite. Mandatul prezidenţial de patru ani începe în anul următor, la 20 ianuarie, după alegerile din noiembrie. Un candidat, chiar dacă a obținut mai multe voturi din partea populației decât contracandidatul său, poate pierde lupta prezidențială. Asta pentru că totul depinde de numărul de electori câștigați. În bătălia prezidențială din 2000, Al Gore a pierdut alegerile în fața lui George Bush, chiar dacă a acumulat mai multe voturi populare. George Bush, în schimb, a câștigat mai multe voturi din partea electorilor (271 : 266).
(evz.ro).

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)