Moldova ticăloasă

Parlamentarii români au propus să fim o ţară, iar cei de la Chişinău – o alianţă

Împlinirea celor 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România a fost marcată la Bucureşti printr-o şedinţă solemnă în Parlament. Din delegaţia parlamentară de la Chişinău au făcut parte preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, reprezentantul Guvernului, Iurie Leancă, şi liberal-democraţii Maria Ciobanu şi Tudor Deliu. Liberalii au refuzat să facă parte dintr-o delegaţie condusă de democraţi.

În cadrul şedinţei legislativului de la Bucureşti a fost adoptată Declaraţia pentru celebrarea unirii Basarabiei cu România, în care se afirmă că Parlamentul consideră pe deplin legitimă dorinţa cetăţenilor din R. Moldova de a susţine unificarea celor două state, „ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române”.

În declaraţie se subliniază că acest act depinde de voinţa cetăţenilor şi că „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova ca expresie a voinţei suverane a acestora”.

Poporul  decide

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a subliniat în discursul său că, în pofida refluxului democraţiei, care a început în 1938 şi s-a încheiat în 1989, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au abandonat  viziunea unei societăţi democratice, în care drepturile şi libertăţile politice şi civile nu sunt darul guvernelor, ci aparţin în mod natural fiecărui cetăţean. Revoluţia democratică a făcut România întreagă şi mare, în vreme ce totalitarismul a fragmentat-o, iar când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă.

„Să nu ne amăgim, hotarul de la Prut nu va dispare datorită talentului diplomatic ori datorită ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu îl vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă. Nădăjduiesc că vom găsi curajul la Bucureşti ca şi la Chişinău de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un act al unirii”, a declarat Tăriceanu.

„Domnule Candu, chiar nu avem curaj să spunem clar ce vrem?

Un discurs tranşant a avut preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Acesta a dezvăluit că la etapa de concepere a Declaraţiei Unirii au existat dispute. Unii colegi au considerat că este o declaraţie „prea tare”, alţii – „că este prea moale”. „Aş vrea să citesc un paragraf care, până la urmă, nu a mai fost introdus în această declaraţie – Art. 8 din Actul final de la Helsinki: ‘Toate popoarele au în permanenţă dreptul, în deplina libertate, de a determina aşa cum doresc și atunci când doresc statutul lor politic intern si extern, fără niciun amestec din afară şi de a înfăptui conform voinţei lor dezvoltarea lor politică, economică, socială şi culturală’. Pe baza acestui articol s-a reunificat Germania”.

Dragnea şi-a încheiat discursul cu un apel la adresa politicienilor de la Chişinău: „Domnule Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Eu o spun deschis, simplu şi explicit. Eu vreau să ne unim cu Moldova. Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune”.

Candu: „Integrarea europeană este vitală”

Andrian Candu nu a suflat niciun cuvânt în discursul său despre o eventuală unire decât după o accedere a R. Moldova, ajutată de România, în UE. Politicanul a vorbit despre „curajul înaintaşilor”, care au semnat actul istoric acum 100 de ani, evocând „pericolul rusesc” care paşte Republica Moldova.

„Ceea ce este absolut vital pentru palma de pământ numită Moldova ţine de consensul pe care dorim să îl avem din partea clasei politice româneşti, susţinerea integrării europene ca unică opţiune de civilizaţie şi dezvoltare. Acesta ar trebui să fie un efort de echipă, deschis şi transparent, alături de partenerii României din UE, SUA şi alte state. Numai aşa putem să asigurăm dezvoltarea Republicii Moldova”, a spus Candu.

Integrarea în UE – nişte vorbe frumoase

Deputatul USR Ilie Dan Barnea a punctat că viitorul european este singurul care ar putea să ne unească doar că nu se ştie când va intra Republica Moldova în Uniunea Europeană. „Privind prin lupa cotidianului imediat, perspectiva pare foarte îndepărtată. Dar în 1913–1914 perspectiva Unirii nici nu exista şi în patru ani s-a produs”, a spus el.

Potrivit deputatului, idealurile nu sunt construite pe calcule politice, ci pe speranţe şi încredere. Iar unitatea poporului român, în pofida campaniei sistemice de deznaţionalizare pe care au suferit-o românii din Basarabia şi Bucovina de Nord, rămâne a fi un ideal viu.

Şi Varujan Pambucian, preşedintele Uniunii Armenilor din România, a avut un mesaj ce a venit ca o replică la cele spuse de Candu. „Vorbim aşa, cu vorbe frumoase, ‘o să fim din nou împreună în interiorul UE’. Aştept ca românii din Basarabia să revină la ţara-mamă, pentru că indiferent ce tâmpenii veţi auzi, că nu suntem pregătiţi economic, suntem pregătiţi în fiecare clipă să fim România care a fost”, a spus reprezentantul minorităţilor din Parlamentul de la Bucureşti.

Exemplul german al reunificării rămâne a fi actual

Deputatul Eugen Tomac, preşedinte al Partidul Mișcarea Populară, a readus în atenţie modelul german, care mai poate fi implementat, cu o singură condiţie, să existe curaj şi voinţă politică: „Avem un precedent, RDG adus în UE de RFG. Orice ideal se îndeplineşte prin pasiune și curaj, nu prin hârtii scuze şi resemnări. Să fie acesta idealul nostru să oferim şansa românilor să se pronunţe pentru viitor liber comun într-o ţară reîntregită”, a spus Tomac.

Marcel Snegur, primar de Parcova, Edineţ: „Mult timp am aşteptat această decizie a Parlamentului României. Din păcate, parlamentarii noştri nu doresc unirea şi este clar de ce, îşi pierd fotoliile şi pârghiile de influenţă pe care le au în acest stat. Integrarea în UE poate avea loc doar prin intermediul unirii cu România. În cazul în care nu ne unim, nu ajungem în UE, rămânem un stat măcinat de corupţie, cu o democraţie şubredă aflată în continuă degradare”.

Vladimir Susarenco, primar de Sadova, Călăraşi: „Parlamentarii români au spus clar: încă nu e târziu să ne reunim cu România urmând modelul german al reunificării. Ne vom integra în UE, în cel mai bun caz, prin unirea cu România, altfel nu mai vedem dezvoltare şi creştere a calităţii vieţii oamenilor. Ne-am ales cu un stat fără viitor, de unde vor fugi şi cei care au mai rămas. Dacă tolerăm această atitudine a politicienilor de la Chişinău, vom mai aştepta un secol până să ajungem în rând cu lumea”.

Pavel Codreanu, primar de Ruseştii Noi, Ialoveni: „E greu să-i convingi pe moldoveni de importanţa reunirii cu România. Au fost sub cizma rusească şi sub ea vor să rămână. Tinerii însă încep să gândească altfel, vizitează România, ţările europene, se întorc cu altă mentalitate, alte viziuni. Fără aderarea la patria-mamă va fi foarte dificil ori chiar imposibil să aderăm la UE. Cred că mai devreme ori mai târziu unirea se va face”.

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Ultimele articole de Svetlana Corobceanu (vezi toate)