„Moldova se dezvoltă prin proiecte”

Dezvoltare_foto.docxInterviu cu Valerian Bînzaru, şeful Direcţiei Generale de Dezvoltare Regională din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Cea de-a patra conferinţă internaţională privind Depăşirea Disparităţilor Regionale, cu ediţiile anterioare organizate în Serbia, Macedonia şi Muntenegru, a adunat la Chişinău mai mulţi experţi din diferite ţări, inclusiv R. Moldova, pentru un schimb de experienţă în domeniul dezvoltării regionale.

În cadrul conferinţei participanţi din 20 de ţări, împreună cu experţii naţionali, au format patru grupuri de lucru care au abordat diferite tematici şi probleme. Scopul acestora a fost de a identifica mecanismele care ar putea facilita implementarea eficientă a politicii de dezvoltare regională.

– Domnule Bînzaru, de ce fel de schimbări avem nevoie atât în cadrul legal, cât şi în mecanismul de implementare a proiectelor pentru a avea îmbunătăţiri semnificative?

O problemă este lipsa colaborării eficiente în procesul de implementare a proiectelor şi a asocierii activităţilor fondurilor disponibile. Acest aspect poate fi diminuat odată cu modificarea legislaţiei. Noi ne-am propus să facem ca politica de dezvoltare regională să fie intersectorială, iar în asocierea activităţii fondurilor să fie identificat drept un aspect prioritar.

În multe ministere există resurse financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare regională, problema e că nu există o coordonare la nivel naţional.

– Ce se va obţine în urma sinergiei fondurilor despre care ne vorbiţi?

Această abordare intersectorială ne va oferi noi posibilităţi. De exemplu, să participăm împreună cu Ministerul Mediului în proiectele de aprovizionare cu apă şi sanitaţie dintr-un fond, să finanţăm construcţia apeductului, iar din alt fond – construcţia reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare. În procesul de asociere pot fi identificate multe metode de colaborare, care ar creşte eficienţa utilizării resurselor financiare şi excluderea riscurilor de finanţare dublă a proiectelor investiţionale.

– Aş vrea ne spuneţi cine identifică proiectele care necesită de a fi realizate prioritar în regiunile din Republica Moldova?

În privinţa identificării proiectelor, am început cu instruirea autorităţilor publice locale. Acestora li s-au explicat toate principiile şi modalităţile de realizare a proiectelor, precum şi lista criteriilor de selectare a acestora.

Ca rezultat, în urma etapelor de selectare la nivel regional şi naţional, din 208 proiecte înaintate de către autorităţile publice locale, au fost selectate mai puţin de o treime, acestea în mare parte fiind orientate spre îmbunătăţirea infrastructurii fizice. Putem spune că există o concurenţă echitabilă la nivelul autorităţilor publice locale şi regionale.

– Câte vor implementate în anul curent?

În 2014, vor fi implementate 41 de proiecte. Din acestea, nouă sunt finanţate de partenerii noştri din Germania, iar celelalte 32 de Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională.

– Ce soluţie au găsit grupurile de lucru pentru a face posibilă finanţarea proiectelor de dezvoltare regională într-un mod eficace?

Acum se lucrează la elaborarea unor programe sectoriale regionale pentru fiecare domeniu în parte. Până la finele anului, programele urmează să fie aprobate de către consiliile regionale pentru dezvoltare. Aceste programe urmează să fie cartea de căpătâi a agenţiilor noastre în atragerea fondurilor din UE şi a altor parteneri de dezvoltare. Pe moment, valorificăm toate resursele alocate din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi ale partenerilor străini. De exemplu, în acest an, am primit din partea Germaniei cinci milioane de euro, bani pe care trebuie să-i folosim în proiectele propuse. Totuşi, pentru o colaborare mai eficientă, este necesar să menţionăm din nou importanţa sinergiei fondurilor.

– În ce mod politica de dezvoltare regională susţine dimensiunea economică de creştere şi creare a locurilor de muncă?

Aici aş vrea să evidenţiez proiectele prioritare în dezvoltare regională de construcţie a infrastructurii pentru zonele economice libere, parcuri industriale şi a incubatoarelor de afaceri. Ceea ce facem noi astăzi este să creăm condiţii şi să realizăm proiecte de infrastructură cum sunt drumurile de acces, apă şi sanitaţie pentru zonele economice libere şi să oferim posibilitate acestei zone economice să funcţioneze.

Iar în urma creării şi dezvoltării acestor zone, apar noi locuri de muncă. Sună bine, dar şi mai frumos va fi când vom vedea oamenii mulţumiţi pentru că au fost angajaţi la ei acasă şi nu sunt nevoiţi să plece în străinătate.

 

Interviu de Svetlana Panţa

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău