Moldova riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei

secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland

Republica Moldova este un stat pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi, şi riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei. Este concluzia secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, într-un articol publicat în The New York Times, citat de jurnal. md.

Potrivit oficialului european, de la declararea independenţei, în 1991, puterea a oscilat între Partidul Comuniştilor, care a optat mereu pentru legături puternice cu Rusia, şi partidele proeuropene, care s-au exprimat ferm pentru aderarea la Uniunea Europeană. „În 2009, proeuropenii au venit la putere şi au înregistrat unele progrese în acest sens. Cu toate acestea, astăzi situaţia este mult mai puţin optimistă. În ultimii şase ani, s-a făcut foarte puţin pentru dezvoltarea economiei ţării şi instituţiilor statului. Corupţia rămâne endemică şi statul încă se află în mâinile oligarhilor, în timp ce veniturile mici au determinat sute de mii de moldoveni să plece peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune”, afirmă oficialul.

În timp ce mulţi îşi pun speranţele în Bruxelles, aşteptând de acolo o soluţie, o altă parte optează pentru Uniunea Euroasiatică, în frunte cu Rusia. Ceea ce uneşte însă ambele tabere este resentimentul faţă de elitele corupte. „Întrebaţi un moldovean obişnuit cum variază nivelul vieţii sub conducerea diferitor partide şi veţi auzi că nu există nicio diferenţă”, continuă secretarul general al CoE.

În comentariul său, Thorbjorn Jagland vorbeşte şi despre „jaful secolului” şi urmările acestuia, precum recesiunea economică şi suspendarea finanţării externe. „La sfârşitul anului trecut, un miliard de dolari a dispărut din trei bănci din ţară. Scandalul a ajuns să reprezinte eşecul statului de a proteja interesele cetăţenilor. Puţini cred că cei responsabili vor fi traşi la răspundere sau că banii vor fi returnaţi. Valoarea monedei naţionale a scăzut, ratele dobânzilor au explodat, iar recesiunea s-a conturat. Toată finanţarea din afară a fost suspendată, în aşteptarea acţiunilor concrete în lupta cu corupţia şi stabilizarea sectorului financiar. În cazul în care autorităţile nu reuşesc să îndeplinească cerinţele pentru restabilirea sprijinului extern, ţara se va confrunta cu turbulenţe economice grave. Programele sociale pentru cei săraci şi social-vulnerabili vor fi tăiate chiar înainte de durele luni de iarnă”, spune secretarul general al Consiliului Europei.

Thorbjorn Jagland enumeră şi ce anume trebuie să facă Republica Moldova pentru a pune bazele care trebuie să existe în orice democraţie: „Centrul Anticorupţie, Comisia Naţională de Integritate şi Procuratura Generală trebuie să fie pe picior independent, cu competenţe clare. Vor fi necesare restricţii drastice pentru a nu permite finanţări cu sume mari de bani în politică. De asemenea, vor fi necesare reguli noi pentru a pune sfârşit monopolurilor media şi pentru a oferi jurnaliştilor care critică o protecţie mai bună.”

„Ca gardieni ai Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, Consiliul Europei va căuta cum să ajute Republica Moldova în efectuarea reformelor conform standardelor internaţionale. În pofida speranţelor diferite privind viitorul RM, atât Uniunea Europeană, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate în succesul acestor eforturi. Nimeni nu va avea de câştigat de la un vecin slab, care aduce cu sine găuri negre financiare, crimă organizată şi migraţie necontrolate”, mai spune secretarul general al Consiliului Europei.

Potrivit oficialului, în ciuda anilor de dezamăgire, mulţi moldoveni mai speră la un viitor luminos al ţării. „Eliberat de corupţie, acesta poate fi transformat. Dar, întâi de toate, acest stat capturat trebuie să fie returnat cetăţenilor”, conchide Thorbjorn Jagland.