Moldova îşi lasă copiii de izbelişte

În 2017, au fost comise 1,4 mii de infracțiuni împotriva copiilor, cu 61,6% mai mult față de anul 2013

Foto-simbol. Nadea Roșcovanu

Săptămâna trecută, două cazuri în care doi copii, unul bătut de către familia în a cărei grijă fusese lăsat și altul care a fost pus de către mama sa să se sinucidă, au zguduit opinia publică. În I semestru al anului de studii 2018-2019, doar angajați din sistemul educațional au raportat 4515 cazuri de violență asupra copilului care au avut loc în familie, școală sau în alte locuri şi servicii din comunitate. Autoritățile publice locale susțin că nu sunt în stare să monitorizeze toate cazurile din lipsă de specialiști. Avocatul pentru drepturile copiilor, Maia Bănărescu, menționează că majoritatea cazurilor de neglijare a copiilor sunt din cauza abuzului de alcool.

Săptămâna trecută, pe rețelele sociale au apărut două videouri în care o fetiță cu fața însângerată plânge fiind bătută de către membrii familiei în care locuia cu cele trei surori minore deoarece nu a făcut curățenie în casă după placul gazdei. Mama copiilor este plecată la muncă peste hotare și trebuie să se întoarcă până la sfârșitul săptămânii. Imediat după incident, copiii au fost luați din familia în care s-a comis abuzul și au fost mutați într-un centru de plasament din Călărași. Mama fetelor se plângea că fetele sale erau maltratate periodic, însă nimeni nu a intervenit până în momentul în care imaginile au ajuns pe internet. Funcționarii se apară spunând că nu au știut nimic.

Olga Stratan, manager al Serviciului sprijin familial pentru protecția drepturilor copilului din Călărași, a declarat pentru JURNAL de Chișinău că acest caz se examinează și că nu cunoaște numărul copiilor din raion care se află în situații de risc. „Despre familia în care s-au aflat copiii nu vă pot spune nimic, cazul se investighează”, a menționat Stratan.

Dosar penal pentru femeia care și-a filmat copilul în timp ce îl îndemna să se stranguleze

Un alt caz șocant a avut loc la Rezina. O femeie și-a filmat copilul de nici patru ani în timp ce-i arăta cum să se sinucidă. Videoul a ajuns pe internet, iar copilul a fost  plasat în familia unei mătuși pe linia mamei. Oamenii legii au inițiat o cauză penală, iar mama copilului a fost dusă la spital pentru a fi examinată.

Psihologul Irina Novac a menționat pentru ziarul nostru că, la vârsta de patru ani, copiii sunt docili, ușor de manipulat și execută tot ce le cer cei pe care îi iubesc.

„Un copil de patru ani nu percepe moartea cum o percep maturii, el nici nu a înțeles ce s-a întâmplat, el a executat ceea ce i-a spus mama. În acest caz, mama are probleme și trebuie ajutată, are nevoie de un specialist”, susține Novac.

La Rezina copiii din circa 170 de familii sunt în situații de risc

Victoria Trîmbaci, specialist principal pentru protecția drepturilor copilului din cadrul Direcției asistență socială și protecție a familiei Rezina, a declarat pentru ziarul nostru că o decizie finală referitor la soarta copilului de trei ani va fi luată pe 16 septembrie.

„Familia în care a avut loc acest incident îngrozitor nu este una vulnerabilă, nu era în evidență, nici în situație de risc, și nu a ajuns niciodată în vizorul autorităților. Pot să vă spun că mama copilului nu a stat în evidență cu vreo oarecare boală psihică, dar de ce a recurs la acest gest nu vă pot spune”, remarcă Victoria Trîmbaci.

Aceasta ne spune că în raionul Rezina există în prezent circa 170 de familii ai căror copii se află în situații de risc. Cea mai mare problemă este lipsa specialiștilor din domeniul protecției copiilor, iar unui singur asistent social care există în localitate îi este greu să prevină situațiile limită.

„Noi în Rezina avem doar un specialist care este angajat în protecția copilului, el deservește și alte localități. Ar fi bine dacă, suplimentar, ar fi angajat un specialist care ar lucra cu familiile aflate în situații de risc, dar insuficiența resurselor financiare din primării împiedică acest lucru”, menționează Trîmbaci.

Maia Bănărescu: „Cea mai mare problemă este lipsa de educație în școli”

Conform datelor Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, doar în semestrul I al anului de studii 2018-2019, angajații din sistemul educațional au raportat 4515 cazuri de violență asupra copilului care au avut loc în familie, școală sau în alte locuri şi servicii din comunitate. Potrivit raportului, cele mai multe cazuri – 2156, se referă la violența fizică, alte 1163 – la violența emoțională, iar 1128 – la neglijare.

Avocatul pentru drepturile copiilor, Maia Bănărescu, a declarat pentru JURNAL de Chișinău că, pentru a diminua numărul cazurilor de neglijență față de copii, este nevoie de o legislație de luptă cu alcoolul.

„În aceste cazuri care au avut loc zilele trecute noi investigăm în ce măsură autoritățile tutelare au verificat starea de fapt până la aceste evenimente, de acum suportăm consecințele. Dacă se va stabili că autoritățile publice nu și-au îndeplinit obligațiile, trebuie și ele trase la răspundere, numai că la noi nu există această practică. Avem nevoie de o legislație de luptă cu alcoolul căci, dacă observăm, majoritatea cazurilor sunt din cauza abuzului de alcool, care duce la neglijarea copilului”, punctează Bănărescu.

De asemenea, Maia Bănărescu susține că cea mai mare problemă este lipsa de educație în școli, există o strategie de dezvoltare a abilităților parentale adoptată în decembrie anul trecut, însă nu există un plan de acțiuni pentru a educa părinții să fie părinți. „Dacă vom continua la fel încă vreo doi ani, vom mai pierde încă o generație”, susține ombudsmanul pentru drepturile copiilor.

Tot mai mulți copii rămân fără ocrotire părintească

Conform Biroului Național de Statistică, în anul 2017, au fost comise 1,4 mii infracțiuni împotriva copiilor, cu 61,6% mai mult față de anul 2013.

Datele Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei ne arată că, în anul 2016, au fost trecuţi în evidenţă 4448 de copii rămaşi fără îngrijire părintească, ceea ce este cu 6,6% mai mult față de anul precedent. Fiecare al treilea copil din această categorie are vârsta de 7-10 ani (30,8%), iar 76,2% sunt copii din mediul rural. Printre principalele motive de stabilire a statutului de copil rămas fără ocrotire părintească este plecarea peste hotare a unicului părinte sau a ambilor părinţi (60,6% din copii), decăderea din drepturile de părinte (10,6%), ambii/unicul părinte decedat (8,1%) şi alte motive prin care părinţii nu sunt decăzuţi din drepturi, dar au survenit alte cauze, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor de părinte (8,8%), lipsa condiţiilor de trai (5,0%). Cel mai des copiilor rămaşi fără îngrijire părintească li s-au aplicat forme de protecţie familială, în special integrarea în familii extinse (57,6%), plasarea sub tutelă/ curatelă la terțe persoane (12,9%), reintegrarea în familia biologică (12,3%), dar şi plasarea în instituţii de tip rezidenţial – 7,9 %.

Maia Bănărescu ne-a declarat că nu există o cifră concretă a numărului de copii care se află în situații de risc în R. Moldova.

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu

Ultimele articole de Carolina Chirilescu (vezi toate)