„Miza alegerilor parlamentare este majoră, chiar existenţială”

Natalia Gavrilița, Foto: Europa Liberă

Interviu cu Natalia Gavriliță, economistă la Fondul Global pentru Inovaţii, voce activă a diasporei din Londra

După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, Natalia Gavriliţă a obţinut un master în politici publice la Harvard. Are experienţă de consultanţă internaţională şi a lucrat în multe ţări din Africa şi Asia, însă o mare parte a carierei şi-a dedicat-o serviciului public – a activat la Ministerul Economiei, la Cancelaria de Stat şi la Ministerul Educaţiei.

Stimată doamnă Natalia Gavriliţă, din informaţiile de mai sus, am înțeles că aţi încercat să vă faceţi o carieră inclusiv acasă. Când aţi plecat din RM şi în ce mod aţi încercaţi să reînnodaţi legătura cu Chişinăul?

Sunt specialistă în politici publice şi dezvoltare şi am o satisfacţie deosebită atunci când îmi pot aplica abilităţile profesionale la baştină. Mai mult ca atât, acasă eu înţeleg cel mai bine oamenii, contextul, tendinţele şi de aceea pot veni cu idei şi soluții mai bune decât atunci când lucrez în alte ţări. Din păcate, salariile în serviciul public, deşi relativ înalte pentru media din Moldova, rămân a fi necompetitive în comparaţie cu alternativa din afară şi nu permit un nivel de viaţă demn. În consecință, practic pe tot parcursul carierei, de aproape 20 de ani, am alternat între lucrul în străinătate câţiva ani, care mi-a permis să fac economii, şi munca în ţară câţiva ani, care mi-a permis să-mi urmez pasiunea pentru serviciul public. Astfel, am plecat din RM pe câţiva ani în 2003, în 2010 şi în 2015, dar m-am întors acasă de fiecare dată. Cred foarte mult în acest model circular de migraţie care ar permite moldovenilor creşterea profesională şi acumularea economiilor în afara ţării, pe de o parte, și menţinerea legăturilor cu Moldova şi contribuţia la dezvoltarea statului, pe de altă parte.

Actualmente, activez la Fondul Global pentru Inovaţii cu sediul la Londra, misiunea căruia este să finanţeze inovaţii bazate pe dovezi orientate spre îmbunătăţirea situaţiei oamenilor săraci. Identific, analizez, şi gestionez proiecte de dezvoltare în diverse sectoare – educație, migrație, nutriţie, protecţie socială etc., în diverse ţări – Ghana, Zambia, Africa de Sud, India, Bangladesh și altele.

Cât de des reuşiţi să vă întoarceţi acasă şi în ce măsură vă bucură ori vă întristează schimbările din RM?

Am un băieţel de patru ani şi mi-aş dori mult ca el să menţină valorile şi legătura sufletească şi spirituală cu oamenii şi locurile unde am crescut eu şi soţul meu. De aceea, noi prioritizăm călătoriile acasă şi revenim în Moldova de cel puţin trei ori pe an, de obicei, de Paşte, Crăciun și la sărbătorile de familie.

Din păcate, evoluţiile care se observă cel mai mult în ultimii ani nu sunt pozitive. În primul rând, cred că fiecare om, fiecare familie, fiecare sector în Moldova este afectat de exodul populaţiei. Datele statistice arată că 100 de oameni pleacă din Moldova în fiecare zi, dar, dincolo de statistici, aceasta se vede cu ochiul liber. Cel mai grav este că în ultimii 2-3 ani se observă fenomenul migraţiei oamenilor de afaceri şi familiilor mai prospere, care pleacă nu din cauza lipsei locurilor de muncă, ci din cauza atmosferei politice toxice, a lipsei progresului social și serviciilor publice proaste.

Ne aflăm în campania electorală, în viziunea Dvs., care este miza viitoarelor alegeri parlamentare?

Miza alegerilor parlamentare este majoră, chiar existenţială, aş spune. În ultimii ani în Moldova au fost trecute nişte linii roşii, au fost încălcate nişte limite ale bunului-simţ, care au subminat democraţia şi statul de drept şi creează un pericol iminent de degradare în autoritarism şi clientelism. De exemplu, anularea rezultatelor alegerilor din Chişinău a fost doar un exemplu care a demonstrat clar că instituţiile statului şi justiţia au fost capturate total de interesele private ale unui oligarh şi statul nu mai recunoaşte voinţa poporului, nu mai este în serviciul cetăţeanului. Din păcate, asemenea exemple sunt multe – de la furtul miliardului şi felul în care s-a decis acoperirea găurii financiare create din impozitele cetăţenilor, vânzarea cetăţeniei Moldovei fără proceduri de verificare şi validare adecvate, schimbarea sistemului electoral într-un fel ce avantajează „sacii cu bani” şi până la o mulțime de decizii cotidiene la nivel local.

La alegerile parlamentare din 24 februarie avem şansa să alegem între continuarea acestei căi de hoţie şi autocraţie sau exprimarea unui ferm „nu” capturării statului şi re-gândirea instituţiilor într-un mod care să lucreze în beneficiul cetăţenilor şi pentru progres social.

PD, PSRM, dar şi Partidul Şor se întrec în a împărţi prin intermediul fundaţiilor afiliate cadouri electorale. Cum se explică că instituţiile statului – CEC, PG – nu reacţionează la astfel de abateri?

Este supărătoare atitudinea de impunitate şi lipsa de responsabilitate cu care unele partide de la guvernare şi partidele acolite, în special PSRM şi Partidul Şor, se angajează în procesele politice şi sociale ale ţării. Aceste partide activează fără niciun respect pentru litera legii, dar în special pentru spiritul democratic. Ele ignoră impactul acţiunilor lor – fie finanțarea ilegală a partidului, fie darurile otrăvite din bani furaţi, fie presiunea asupra angajaţilor statului – asupra coeziunii sociale, asupra serviciilor publice oferite cetăţenilor, asupra dezvoltării ţării în general. Acest fapt se datorează lipsei mecanismelor de responsabilizare şi ne aduce din nou la fenomenul capturării statului. Aceste instituţii care ar trebui să stea la straja respectării regulilor egale pentru toţi şi care ar trebui să creeze o atmosferă de oportunităţi egale, inclusiv CEC si PG, funcţionează cu scopul servirii intereselor personale şi private ale lui Vlad Plahotniuc şi partidelor pe care le controlează, şi nu a intereselor cetăţenilor.

Cât de des reuşiţi să vă întâlniţi cu conaţionalii noştri din Marea Britanie, ce probleme îi frământă, câţi dintre ei ar mai vrea să revină acasă?

În Marea Britanie am întâlnit mulţi oameni de mare valoare, oameni integri, buni profesionişti, cu o dragoste mare de ţară. Mulţi dintre ei, chiar dacă sunt stabiliţi aici cu familia, ar vrea să se întoarcă acasă dacă ar exista condiţii prielnice pentru aceasta. Aici există mai multe asociaţii, cum ar fi Asociaţia Moldovenilor din Marea Britanie, care organizează sărbători culturale, colectări de fonduri pentru proiecte sociale, şi oferă oportunităţi pentru schimb de idei şi experienţă. După anularea alegerilor locale din Chişinău, un grup de moldoveni cu poziţie civică au creat reţeaua FreeMoldova, care luptă pentru respectarea dreptului la vot a moldovenilor din diasporă, informarea echidistantă şi corectă în ţară şi peste hotarele ei, şi revenirea Moldovei pe făgaşul democraţiei şi integrării europene. Sunt convinsă că efortul acestor oameni şi mobilizarea masivă a moldovenilor din afara ţării poate face diferenţa în aceste alegeri şi poate asigura înfrângerea partidelor corupte si aducerea unei clase politice noi.

Există pericolul ca la alegerile din februarie diaspora să se confrunte cu greutăţi în timpul procedurii de votare, aşa cum s-a întâmplat la alegerile prezidenţiale?

La alegerile prezidenţiale am votat la Londra. În primul tur am votat la secţia de votare de la Stratford, iar în al doilea tur am mers cu familia la secţia de votare de pe lângă ambasadă, chiar dacă era mai departe, pentru că îmi dădeam seama că la Stratford vor fi mai mulţi moldoveni şi buletinele de vot se vor epuiza repede. Am stat câteva ore bune la coadă pentru a-mi putea exercita dreptul la vot, dar au fost sute de oameni cărora nu le-au ajuns buletine de vot.

Faptul că diaspora se va confrunta cu greutăţi similare în timpul procedurii de votare este deja nu doar un pericol, ci o siguranţă. Deşi CEC, la propunerea Guvernului, a deschis secţii de votare noi peste hotarele ţării, aceste secţii nu au fost deschise acolo unde la alegerile precedente mii de oameni nu au putut vota sau unde s-au înregistrat prealabil moldovenii, ci în state și localități unde sunt puțini cetățeni moldoveni. Astfel, în Italia, unde există date oficiale referitoare la numărul de moldoveni, sunt cel puțin trei secţii de votare (Bari, Bolzana și Palermo) unde sunt relativ puţini moldoveni. Şi mai gravă este situaţia în SUA, unde nu au fost deschise secţii noi în Chicago sau Denver, unde sunt comunităţi mari de moldoveni.

În condiţiile în care la aceste alegeri parlamentare vom primi patru buletine de vot – va lua mai mult timp ca fiecare persoană să voteze. Astfel, deja putem spune cu siguranţă că se vor crea cozi mari la unele secţii de votare şi nu toţi vor reuşi să voteze până la închiderea secţiilor de vot, chiar dacă nu vor fi epuizate toate buletinele.

Ce mesaj aţi avea pentru reprezentanţii diasporei înainte de viitoarele alegeri?

Vreau să îndemn reprezentanţii diasporei la implicare şi mobilizare! Noi cu adevărat suntem o forţă – în pofida eforturilor guvernării de a ne limita influenţa politică prin schimbarea sistemului electoral, dacă ieşim circa 140 de mii, în aceeaşi proporţie ca şi la al doilea tur de prezidenţiale, atunci putem decide soarta nu doar a celor trei circumscripţii uninominale, dar şi cel puţin cinci mandate pe listele de partid. Aceste mandate „ale diasporei” pot face o diferenţă reală în balanţa de forţă post-electorală.

Diaspora se mobilizează deja şi în campanii alternative, cum ar fi campania: #votezacasa, care unește moldovenii care vor pleca acasă să voteze, astfel încât să încline balanţa şi în circumscripţiile contestate din Moldova. Diaspora poate de asemenea suna acasă la rude şi prieteni pentru a le explica adevărata miză a acestor alegeri. Sunt convinsă că diaspora este de fapt acea clasă de mijloc pe care se ţine o democraţie veridică şi o economie prosperă şi noi trebuie să ne facem auziţi!

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.
Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Svetlana Corobceanu

Ultimele articole de Svetlana Corobceanu (vezi toate)