Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove nu reprezintă nimic din punct de vedere canonic

Interviu cu istoricul Ion Negrei, cercetător științific, Institutul de Istorie

  • Stimate Domnule profesor, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a declarat ilegală trecerea Mitropoliei Kievului sub jurisdicția Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse la 1686. Ce s-a întâmplat de fapt la 1686? Explicaține-ne, vă rog, contextul acestui eveniment.

După unirea pământurilor ucrainene cu Rusia (Rada de la Pereiaslav din 1654), conform deciziei de la 1686, Patriarhul de la Moscova și-a asumat dreptul să învestească mitropolitul Kievului ales de către un sobor local. Din punct de vedere canonic, mitropolitul de Kiev era sub jurisdicția Patriarhiei de la Constantinopol.

Însă imediat după ce a fost emis documentul cu pricina, biserica moscovită a ignorat această condiție. De fapt, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse a anexat Mitropolia de la Kiev, numind abuziv ierarhii din fruntea bisericii Kievului. Prin urmare, Moscova, după ocuparea politică a pământurilor ucrainene, i-a ocupat și pe credincioșii de pe acele locuri.

Și iată că acum, după peste 300 de ani, această dominație anticanonică a bisericii moscovite a luat sfârșit. Patriarhia Ecumenică a abrogat la 11 octombrie curent decizia de la 1686.

  • Ce similitudini există între actul de la 1686 din spațiul ucrainean și actul de la 1813 din Basarabia?

Similitudinile sunt evidente. După Războiul ruso-turc din 1806–1812, Imperiul Rus a anexat teritoriul Principatului Moldovei dintre Prut și Nistru. După ocuparea militară, autoritățile ruse au format o structură ecleziastică în acest spațiu.

În baza unei părți a Episcopiei Hotinului și a unei părți a Episcopiei de Huși din cadrul Mitropoliei Moldovei [structură bisericească din Principatul Moldovei subordonată Patriarhiei de la Constantinopol – i.g.], autoritățile ecleziastice ruse au constituit anticanonic Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului. Episcopia Hotinului era o structură cu tradiții vechi ecleziastice în spațiul moldovenesc, structură anexată de autoritățile rusești și transformată în entitate bisericeacă rusească, pentru a crea continuitate, chipurile.

Această nouă structură rusească, Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului este una absolut necanonică. După anexarea unor teritorii și implicit a unor părți din entități ecleziastice canonice autoritățile bisericești ruse, mai exact, ober-procurorul care administra biserica rusă în numele împăratului, a format o nouă structură în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. La momentul de față, această structură, fosta Arhiepiscopie a Chișinăului și Hotinului, se numește Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove.

  • Când a fost adoptată această titulatură, Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldova?

 Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului a fost păstrată în decursul întregei perioade țariste (1813–1918). După unirea Basarabiei cu Patria-mamă, România, fosta structură rusească Arhiepiscopia Chișinăului și Hotinului a fost transformată în Mitropolia Basarabiei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

La 1940, s-a revenit la o Episcopie a Chișinăului și Hotinului, după care, între 1944 și 1990, autoritățile religioase sovietice au rebotezat aceeași structură în Arhiepiscopie a Chișinăului.

În 1990, Biserica Ortodoxă Rusă, observând mișcările care se desfășurau în spațiul basarabean, a redenumit Arhiepiscopia Chișinăului în Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, acordându-i un statut de independență, ceea ce contravine dreptului canonic.

Or, în domeniul bisericii, nu există un asemenea statut, de independență, ci doar autocefalie. Însă, având în vedere că nu putea să fie acordată autocefalia unei structuri fostă parte componentă a Mitropoliei Moldovei, i s-a oferit acest statut ciudat de independență.

  • Câte biserici ortodoxe există în Republica Moldova și cui aparțin acestea din punct de vedere canonic?

Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove nu reprezintă nimic din punct de vedere canonic, în timp ce Bisericia Ortodoxă din Moldova nu există ca formulă oficială, ci doar o formulă de uz. Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove este la momentul de față o parte componentă a Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, care administrează o parte a parohiilor de pe teritoriul Republicii Moldova, cealaltă parte de parohii sunt administrate de Mitropolia Basaranbiei aflată sub jurisdicția Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Din punct de vedere cantitativ, circa 1000 de parohii sunt în subordinea Patriarhiei Ruse și peste 100 aparțin Mitropoliei Basarabiei.

În ultima vreme, se atestă o încercare a statului de a administra aceste biserici, ceea ce constituie o practică derivată din spațiul rusesc, unde se creează o confuzie între stat și biserică.

  • Are Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove dreptul să facă același demers pe care l-au făcut autoritățile ucrainene?

Ucraina este stat independent, are o tradiție de organizare bisericească proprie. Acum asistăm la o revigorare a ceea ce a fost odinioară. În Republica Moldova lucrurile sunt absolut diferite.

Chișinăul nu poate pretinde la o organizare ecleziastică de sine stătătoare. De aceea, nici nu face demersul de genul Kievului și nici nu este îndreptățit să îl facă. Pe teritoriul Republicii Moldova nu a funcționat niciodată o structură bisericească independentă recunoscută. Canonic, Basarabia a făcut parte din Mitropolia Moldovei, apoi din Biserica Ortodoxă Română.

Autoritățile ecleziastice moldovenești nu au niciun temei să pretindă la dreptul de autocefalie. Conform legislației canonice (Canonul 34), fiecare enoriaș trebuie să asculte de ierarhul neamului său. Ierarhul superior al etnicilor români din Republica Moldova, din punct de vedere canonic, este patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Daniel. Structura ecleziastică numită Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove este necanonică, ea a fost creată de autoritatea ecleziastică rusă, ca rezultat al ocupării unei părți de teritoriu românesc.

  • În eventualitatea unei apropiate vizite a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, în Republica Moldova, care a anunțat că va merge în special la Comrat și Bălți, ce părere aveți despre această venire?

Vizitele patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse în Republica Moldova au avut întotdeauna un substrat politic. Deși vine capul bisericii ruse într-o vizită canonică într-o structură care îi este subordonată, nu o face pentru misiuni bisericești, ci pentru cele politice. În cadrul unei vizite precedente, el a spus că vine să marcheze hotarele lumii ruse. Și acum vine cu aceeași misiune.

Altceva este faptul că vine nu atât la mitropolitul Vladimir, cât la președintele Igor Dodon. Președintele Dodon este principalul organizator al acestei vizite. Și aici lucrurile sunt deplasate…

În domeniul bisericesc în Republica Moldova avem o situație nedeterminată, o situație necanonică, rădăcinile acestei stări de lucruri se trag din statutul politic atipic al statului nostru.

Interviu realizat de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ultimele articole de Ilie Gulca (vezi toate)