Misiunea guvernatorului Cioclea

Supravegherea Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank reprezintă testul noului guvernator
cioclea

La o lună de la învestirea sa de către deputaţi, noul guvernator al Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a fost prezentat luni, 11 aprilie, echipei cu care va lucra în decursul următorilor şapte ani. În vârstă de 42 de ani și cu o experiență de 17 ani în domeniul financiar-bancar, Cioclea s-a declarat pregătit să facă față tuturor provocărilor, fiind conştient de dificultatea mandatului său, „într-o perioadă complicată pentru R. Moldova”.

Ion Chişlea

„Mă voi strădui să discut cu toți angajații, să asigurăm continuitatea activității Băncii Naționale, dar și să venim cu elemente noi, astfel încât să îmbunătățim situația economico-financiară din țară”, a menționat noul guvernator al BNM. Problemele s-au acumulat în sectorul bancar, acestea jucând de altminteri rolul decisiv în deteriorarea gravă a situaţiei economice în care a ajuns R. Moldova.

A fost sporită independenţa sistemului bancar

Chiar cu câteva zile înainte ca noul guvernator să intre în funcţie, Parlamentul a adoptat o serie de modificări la legislaţia privind supravegherea bancară care extind competenţele Băncii Naţionale. Legea adoptată prevede, în special, că actele normative ale Băncii Naţionale nu pot fi supuse expertizei juridice din partea Ministerului Justiţiei. În plus, „Banca Naţională, membrii organelor de conducere ale Băncii Naţionale şi personalul acesteia nu răspund contravenţional sau civil pentru actele sau faptele îndeplinite ori pentru omisiunea îndeplinirii unor acte sau fapte în exercitarea atribuţiilor conferite prin lege Băncii Naţionale, cu excepţia cazurilor în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credinţă sau din neglijenţă”.

În plus, legea mai prevede crearea Depozitarului central unic, persoană juridică constituită de Banca Naţională a Moldovei. Partajarea competenţelor de reglementare, supraveghere şi control ale Depozitarului central între Comisia Naţională şi Banca Naţională a Moldovei va fi determinată prin reglementări comune ale acestora, ţinând cont de atribuţiile fiecăreia dintre autorităţi. Prin urmare, BNM a obţinut o pârghie importantă de influenţă şi pe piaţa de capital. În ce priveşte extinderea independenţei autorităţii, aceasta nu a avut niciodată mai multă putere.

De remarcat că, în decursul ultimilor doi ani, în timp ce se desfăşura jaful miliardului, BNM invoca în permanenţă lipsa de împuterniciri pentru a opri fenomenele negative din sistem. Iată că aceste împuterniciri au fost obţinute şi urmează să vedem cum vor fi aplicate. În prezent, Banca Naţională poate să decidă unilateral cine are dreptul să fie acţionar şi cine nu în băncile comerciale. În plus, aceasta deţine suficiente pârghii pentru a exclude din acţionariatul băncilor acţionarii nedisciplinaţi.

Cine va beneficia de sancţiunile de la Moldova-Agroindbank

Chiar în momentul intrării în funcţie a noului guvernator, se desfăşoară un proces de acest gen. La finele lui decembrie şi în martie curent, au fost blocate 24 de pachete de acţiuni ale Moldova Agroindbank, bancă aflată din iunie 2015 sub supravegherea specială a Băncii Naţionale.

Potrivit explicaţiilor Băncii centrale, făcute în martie, „Comitetul Executiv al BNM a decis blocarea unui grup de acționari ai Moldova-Agroindbank care acționează concertat în raport cu această bancă și au achiziționat anterior o cotă substanțială în capitalul social al băncii în mărime cumulativă de 39.58 la sută, fără a dispune de permisiunea prealabilă a Băncii Naționale”. Banca Națională a solicitat imediat acționarilor nominalizați să se conformeze prevederilor Legii instituțiilor financiare. Acestea stipulează obligativitatea acționarilor de a înstrăina, în termen de trei luni de la data de două martie 2016, acțiunile aferente cotei substanțiale achiziționate fără permisiunea prealabilă a Băncii Naționale.

În aceeași ședință, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a prescris Moldova-Agroindbank ca, în termen de 30 zile de la data adoptării hotărârii, să convoace și să desfășoare Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor la care să propună pentru examinare problemele privind încetarea înainte de termen a împuternicirilor membrilor Consiliului băncii și alegerea unei noi componențe a Consiliului.

Astfel, până la începutul lunii iunie, proprietarii actuali ai celor aproape 40% din acţiuni urmează să îşi vândă titlurile. În caz contrar, acestea vor fi anulate, iar banca va fi obligată să emită acelaşi număr de acţiuni pe care să le plaseze în cadrul unei oferte publice deschise de acţiuni. De altfel, o astfel de procedură urmează să aibă loc în curând, după ce termenul de înstrăinare a celor 3,5% din acţiuni blocate la 23 decembrie 2015 a expirat. Acestea au fost anulate şi banca trebuie să emită în curând şi să vândă un număr similar de acţiuni însă de această dată la preţul mediu de piaţă, 1200–1300 de lei pentru o acţiune.

Testul de independenţă

În privinţa acestor acţiuni ale BNM, deşi este evidentă legalitatea lor, se zvoneşte că ar avea loc un proces de excludere de pe piaţa bancară din R. Moldova a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Iar în spatele acestui proces s-ar afla oligarhul Vladimir Plahotniuc, care ar controla Banca Naţională. De altfel, intenţia anunţată recent de către Moldinconbank (MICB), altă instituţie aflată sub supravegherea specială a BNM, de a găsi un investitor strategic care să preia peste 50% din acţiunile băncii ar fi o acţiune de protejare a acţionarilor MICB de atacurile lui Plahotniuc, ce ar urmări preluarea controlului acestei bănci. De fapt, nu este vorba decât de zvonuri, dar zvonuri care circulă în cercurile apropiate sectorului bancar şi pieţei de capital.

În fine, enigma va fi dezlegată atunci când Banca Naţională va duce la bun sfârşit măsurile luate în perioada de supraveghere specială a celor două bănci. Rămâne să vedem cine vor fi noii acţionari ai MAIB şi cât de transparenţi vor fi aceştia. Mai rămâne să vedem dacă MICB va reuşi să atragă un investitor strategic în persoana unui grup bancar de talie internaţională după cum şi-a propus.

Şi, în final, rămâne să vedem cum se va încheia un alt conflict corporativ, cel de la a treia bancă aflată sub supraveghere specială, Victoriabank, unde unul dintre acţionari, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) nu reuşeşte de un an să îşi îndeplinească obiectivul de a deveni acţionar majoritar. Amintim că, în vara anului trecut, Ministerul Economiei, condus pe atunci de Stephane Bride, a reuşit să promoveze o lege în parlamentul de la Chişinău care împiedica acest obiectiv al BERD. Ce-i drept, aceste prevederi au fost deja anulate, iar Banca europeană şi-a reconfirmat intenţiile de a achiziţiona acţiunile ce să îi permită controlul asupra Victoriabank.

Până la urmă, anume faptul cum va fi gestionată situaţia celor trei bănci aflate sub supraveghere specială a BNM ne va arăta gradul de independenţă al Băncii Naţionale şi al noului guvernator.

SURSA: eco.md

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)