Mirosul cozonacului de la Tudora

IMG_4872În Joia Mare, gospodinele din Tudora, Ştefan-Vodă, coc pască şi cozonaci pentru Sfintele Paşti

De ieri, creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Patimilor, numită şi Săptămâna Mare, ultima din Postul Mare. În această perioadă, credincioşii se pregătesc de sărbătoarea Învierii lui Hristos prin rugăciune şi abţinere de la cele lumeşti. În Joia Mare, gospodinele coc pască şi cozonaci. O reţetă inedită de cozonac este cea a Valentinei Tudorean din Tudora, Ştefan-Vodă, bucătăreasa care face renumita plăcintă „Poala miresei”.

Potrivit tradiţiei, în Joia Mare, în biserici are loc Denia celor 12 Evanghelii şi se aminteşte despre spălarea picioarelor Apostolilor de către Mântuitorul Hristos şi Cina cea de Taină. Gospodinele coc pască, cozonaci şi vopsesc ouăle. Conform tradiţiei, în această zi, morţii se întorc la casele lor. În cimitire se aprind focuri. Iar creştinii duc la biserică vin şi colaci pentru a le da de pomană.

Potrivit Valentinei Tudorean, nu se coace în Vinerea Patimilor, cunoscută şi ca Vinerea Seacă sau Neagră, în biserici nu se oficiază Sfânta Liturghie.

Reţeta de cozonac de la Valentina Tudorean

„În această zi, în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce, pentru mântuirea neamului omenesc, nu se bea şi nu se mănâncă nimic, până nu se scoate din biserică Sfântul Aer”. Femeia spune că, în Joia Mare, mirosul de cozonac şi pască se simte tot satul, când gospodinele din Tudora coc în cuptoare pâine, cozonaci, pasca din brânză şi alte copturi făcute de tudorence după reţete transmise din generaţie în generaţie.

Pentru familia sa, bucătăreasa coace o porţie de cozonaci alcătuită din: 12 ouă, 3 pahare de zahăr, 0,5 l de lapte, 200 g unt, 60 g drojdie, 2 kg de făină, 25 g de ulei, zahăr vanilie, stafide la discreţia fiecărei gospodine. „Mai întâi se face maiaua. Ea controlează drojdia. Se fierbe tot laptele, din care 150 g se răcesc pentru a fi amestecate cu trei linguri mari de făină şi 60 g de drojdie, formând maiaua. Aceasta se bate bine de trei ori timp de jumătate de oră la intervale de 10 minute”, explică bucătăreasa de la Tudora. Apoi se bat 350 de grame de lapte rămas cu 600 g de zahăr, adăugând 200 de grame de unt topit şi zahăr vanilie. Albuşul şi gălbenuşul celor 12 ouă se bat separat.

„Totul se face cu dragoste şi cu suflet curat”

Unim părţile, la sfârşit fiind turnată făina. După formarea blatului, se toarnă uleiul, stafidele, bucăţi mici de portocală, dar nu în exces. Aluatul se amestecă bine, formând o masă moale, lipicioasă. Blatul format se toarnă în forme unse cu ulei, ocupând a treia parte din forme. Se lasă să se odihnească o oră, două, în funcţie de temperatura camerei. De dorit ca în cameră să fie călduţ”, ne spune Valentina Tudorean. Cozonacul se coace la o temperatură de 180 grade timp de 40 minute.

Valentina Tudorean spune că pasca cu brânză are practic acelaşi aluat, doar e mai grosuţ. „Fac o turtă, pe care o pun în tavă, torn brânza de vacă amestecată cu ouă, zahăr şi stafide, după care împletesc ca la colac două frânghii pe care le pun în formă de cruce. Fac semnul crucii, se odihneşte puţin şi o dau în cuptor. Totul se face cu dragoste şi cu suflet curat. Numai atunci tot ce coacem iese bine”, mărturiseşte tudoreanca.

Bucuroasă că-şi împarte reţeta de cozonac cu cititoarele JURNALULUI, Valentina Tudorean spune că pe masa sa la Paşti nu lipseşte pasca-brânză. „La 1 kg de brânză de vacă se adaugă zece ouă, stafide, mac. Se pune în tavă şi se dă în rolă la 180 de grade timp de 30 de minute. Se mănâncă rece. Este o reţetă culeasă din Ucraina”, susţine bucătăreasa.

Valentina Tudorean ne spune că la ei bucatele de pe masă pregătite de gospodine la Sfintele Paşti sunt reci. Renumitele plăcinte „Poala miresei” şi sarmalele gospodinele din Tudora, Ştefan-Vodă, le pregătesc la Paştele Blajinilor, când merg la cimitir.

IMG_4893Reţetă de plăcinte din generaţie în generaţie

Vă amintim că Valentina Tudorean a copt primele plăcinte în foi la 15 ani. De atunci, a devenit cea mai vestită plăcintăreasă de prin părţile Tudorei. Nu există nuntă la Tudora care să nu înceapă cu „Plăcinta miresei”, căreia i se mai spune din bătrâni şi plăcinta „Poalele miresei”. Şi aceasta pentru că marginile acesteia, trecute prin cuptor, se ridică vălurindu-se asemenea poalelor unei rochii.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa