Minuni universitare

În ultima decadă a lunii octombrie, am adresat Ministerului Educației, Culturii și Cercetării o petiție însoțită de copiile a 42 de acte. În petiție solicitam intervenția organului de resort, în vederea examinării și înlăturării unor ilegalități ce mă vizează în calitate de angajată a Universității de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău.

În ultimul deceniu, funcția de șef al Catedrei Științe Sociale, subdiviziunea la care activez, a fost ocupată semi–legitim, dacă nu chiar nelegitim, de două persoane. Crede cineva cu adevărat că este posibil ca un factor gestionar să se mențină în funcție în chip dubios și această situație să nu implice obligatoriu formarea unui lanț de ilegalități? Pentru ca pozițiile și acțiunile lor să nu poată fi contestate, conducătorii instaurează în interiorul subdivizunilor pe care le gestionează ierarhii informale, inegalități nejustificate, acordă unor subalterni favoruri mai mari sau mai mici, se înconjoară de persoane cu poziții profesionale vulnerabile. Cel mai adesea vulnerabilitățile sunt instituite sau/și întreținute chiar de către șefi. Nu am nicio îndoială că dominația celor doi șefi asupra „supușilor” nu ar fi fost atât de stabilă și de îndelungată, dacă ilegalitățile nu ar fi fost tolerate, manipulate și exploatate de către superiorii lor ierarhici.

În cazul angajării mele la UST, începând cu 1 septembrie 2009, responsabilii au recurs la un fals grosolan, care m-a situat, fără să-mi fi dat seama, într-o poziție nesigură și periculoasă. Norocul meu a fost că am descoperit relativ rapid tevatura și am făcut un scandal pe cinste. Nu este locul aici pentru explicații detaliate. Nu m-au concediat, deși au fost tentative de acest fel. Am susținut de fiecare dată că îmi dau toată silința să lucrez onest și bine și că mă voi opune cu hotărâre disponibilizării nelegitime. Între timp, de la catedră au plecat angajați care nu aveau vârsta de pensionare, deoarece, potrivit versiunii administrației, “nu erau ore”.

Abuzurile s-au ținut lanț. Potrivit calculelor mele, în anul de studii 2009/10 am ținut cursuri și am condus seminarii în volum de 1,1 unitate salariu, iar în 2010/11 – 0,8 unitate salariu, dar mi s-a plătit pentru 0,5 unitate salariu. După angajarea prin ordin, nu s-a anunțat concurs pentru postul pe care îl ocup. Între anii 2012-2016 la catedră nu a fost scos la concurs niciun post, deși au fost cel puțin 4 posturi vacante. În primăvara 2017, a fost scos la concurs un post cu 0,25 unitate salariu, pentru care am decis să candidez. În cadrul a patru ședințe ale Catedrei Științe Sociale s-a deliberat dacă merit să ocup “sfertul de post”. În cele din urmă, concursul a fost compromis din cauza unor încălcări de procedură comise de către șeful catedrei, care, nefiind angajat de bază al UST, nu avea dreptul să voteze. În anul universitar 2018/19, șeful catedrei mi-a repartizat o normă didactică în volum de 0,3 unitate salariu. Norma didactică încredințată mie spre îndeplinire se micșorează de la an la an, fără invocarea bazei legale a deciziilor luate de persoanele gestionare și chiar fără prezentarea unor argumente de bun-simț.

Deosebit de interesant pentru mine a fost să identific reminiscențe ale bine cunoscutelor practici de conducere sovietice. Bunăoară, alternanța șefului înțelept cu cel dur are menirea să te dezorienteze, tot așa cum în timpurile stalinismului după anchetatorul „dur” venea cel „bun” ca să-l descoase pe anchetat, să-i dea speranțe, să-i afle gândurile și intențiile, pentru a-l înfrânge ulterior mai ușor. Am putut să înțeleg esența politicilor ce vin de sus nu din discuțiile cu șefii mari, și nici din discursurile lor, adesea mieroase, ci din atitudinile subalternilor lor ignoranți, inflexibili și plini de sine. Când am invocat, la un moment dat, anumite prevederi legale în sprijinul argumentației mele, o persoană gestionară din cadrul instituției, care se numește și jurist, mi-a dat următoarea replică: „Dvs. știți prea multe”. Cum să-i explic bietului băiat, care este probabil de vârsta fiului meu, că aceasta îmi este profesia?

Cu toate acestea, în mod curios, munca la această instituție marchează cea mai prolifică și mai plină de satisfacții perioadă din parcursul meu profesional de până acum. Cred că există aici potențial intelectual, dedicație, resurse de creativitate, tărie morală remarcabile.

Revenind la petiție, trebuie să spun că răspunsul Ministerului a abordat doar latura juridică a problemei. În condițiile date și la această etapă a investigațiilor, probabil nici nu se putea face mai mult.

Universitatea a trebuit să dea și ea explicații. Este dureros să constați cum o instituție academică se acoperă de rușine, expediind celei mai importante institutii de stat, responsabilă de educatie, de cultura și de cunoaștere, falsuri împletite cu aberatii, de-ți îngheață mintea. Spre exemplu, ce se poate înțelege din următorul enunț: „Referitor la procedura de trecere prin concurs, a fost inițiată în semestrul II al anului universitar 2016-2017, după depistarea neregulilor, este anexată nota informativă a Șefului Catedrei Științe Sociale și procesele-verbale (anexa 6)”? Explicația este următoarea: exact în punctul în care trebuie să dea seama pentru matrapazlâcurile lor, pentru concursurile frauduloase ori compromise, responsabilii trântesc un enunț fără noimă, luând pur și simplu destinatarii, adică ministerul de resort, în bășcălie. Cum este posibil așa ceva, doamnă ministru Monica Babuc?

La capătul unor ani buni de frământări, îmi place să cred că întrevăd victoria. Un spațiu cât de mic de normalitate păstrat ori instaurat, o autonomie personală salvată (și autonomia academică, deh!) sunt dătătoare de speranță.  Cred că o persoană integră și cunoscătoare poate reuși dacă nu să schimbe radical lucrurile în bine, cel puțin să stăvilească răul, cu condiția să fie susținut măcar de către un singur coleg. Din păcate, în condițiile noastre, lângă oamenii avizi de dreptate și dornici de progres de foarte multe ori nu se află nimeni.

Aurelia Felea

The following two tabs change content below.
Avatar

Jurnal de Chișinău

Avatar

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)