Minodora Mazur – în competiţie continuă // Notiţe subiective

MODELE // Prof. univ. dr. Minodora Mazur nu şi-a pus niciodată dilema: familia sau cariera? Ea consideră administrarea gospodăriei şi educaţia copiilor drept un privilegiu al femeii

Personalitate distinctă, ambiţioasă, perseverentă, aşa o recunosc cei care o ştiu de ani de zile. Ordonată, aranjată şi îmbrăcată cu mult gust în orice împrejurare, prof. univ. dr. Minodora Mazur impune respect din prima clipă.  Deşi extrem de solicitată şi angajată permanent în mai multe activităţi concomitente, reuşeşte să-şi onoreze toate obligaţiile şi promisiunile. Doctor, profesor universitar, specialist de prim rang în bolile reumatologice, în special în Lupusul eritematos sistemic. Soţie, mamă, bunică… Cum s-au aşezat toate aceste calităţi împreună şi care sunt componentele succesului în cariera unui om de ştiinţă? Mai ales dacă e vorba de o doamnă care a câştigat nenumărate bătălii concurând cu colegii ei, în majoritate bărbaţi, lăsându-i în urmă pe mulţi dintre ei…

Născută în 1951, la Schineni, în familia profesorilor şcolari, Agafia si Valentin Arvente, a avut o copilărie luminoasă de care-şi aminteşte cu plăcere. Asupra ei şi a surorii mai mici, Lucreţia, a domnit dragostea şi grija unei bunici şi a unei străbunici, şi principiile de educaţie ale părinţilor. A ştiut încă din şcoală că va urma medicina. Părinţii au pregătit-o metodic şi cu multă răbdare pentru această alegere, inducându-i-se ideea că este alegerea ei.

Specialist de prim rang în bolile reumatologice

Ca medaliată, a devenit studentă la Institutul de Medicină din Chişinău chiar după primul examen, la 1 august 1968. A avut o atitudine plină de responsabilitate faţă de studii, pe care, de la vârsta de 18-19 ani, le-a asociat cu succes cu misiunea de soţie şi de mamă. În căutarea specialităţii, a experimentat mai multe domenii: sănătatea publică (îndrumată de distinsul savant şi rector Nicolae Testemiţeanu), neurologia, chirurgia… După o discuţie cu strălucitul chirurg, acad. Gheorghe Ghidirim, a luat decizia definitivă. Bolile interne, reumatologia. Şi-a început cariera pedagogică în 1975, la numai 24 de ani.

A avut marele noroc ca drumul ei să se intersecteze cu cel al prof. Valentina Nasonova, preşedintele în exerciţiu al Ligii Antireumatice Europene, care a ales Republica Moldova ca ţară de referinţă pentru un nou studiu ştiinţific. Astfel, Minodorei Mazur i s-a propus tema Artritele reactive, în baza unui studiu efectuat pe un lot de pacienţi din Republica Moldova. Şi-a susţinut teza de doctor în ştiinţe medicale în 1985, în cadrul Institutului de Reumatologie din Moscova. În 1997, îşi susţine şi teză de doctor habilitat în medicină, având drept obiect de studiu Lupusul eritematos sistemic. Valentina Nasonova i-a fost îndrumător la ambele teze. A urmat un şir de participări la conferinţe şi congrese, iniţial la nivel republican, apoi la cel internaţional. Mai întâi ca participant, apoi – cu o comunicare sau cu un raport, iar astăzi este invitată să ţină discursuri şi prelegeri în diverse ţări ale lumii.

Iluzia că un titlu de doctor habilitat îţi poate face viaţa mai uşoară s-a spulberat foarte repede. Programul de zi continua seara şi duminica la maşina de scris, mai apoi – la calculator, redactând lecţii, comunicări, articole, monografii, recenzii, scrisori către colegii de breaslă din toată lumea sau verificând lucrări, studiind limbi străine, asta însemnând munca unui profesor universitar perseverent şi exigent.

Femeie prin excelenţă

În pofida suprasolicitării, prof. Minodora Mazur rămâne o femeie prin excelenţă, considerând administrarea gospodăriei şi educaţia copiilor drept un privilegiu al femeii. Nu şi-a pus niciodată dilema: familia sau cariera? A investit în ambele cât a putut de mult, considerând că e foarte important să-ţi  organizezi bine timpul şi să-ţi respecţi obligaţiile cu conştiinciozitate, fără a te bizui prea mult pe ajutorul cuiva.

Prof. Minodora Mazur s-a impus drept o doamnă distinsă, demnă de toată admiraţia, care s-a realizat printr-o muncă asiduă, sincronizată cu toată responsabilitatea cu imperativele timpului. A devenit profesor universitar, a educat copiii, a menţinut căldura în familie şi astăzi este pe cele mai înalte culmi ale unei frumoase cariere de medic, savant, profesor universitar. Fiind întrebată dacă scopul vieţii ei a fost să devină profesor, răspunde simplu şi sincer că  lucrurile au evoluat de la sine, firesc, pas cu pas. Consideră că  omul se poate afirma cu uşurinţă onorându-şi obligaţiile civice şi cele sociale, dar  este alegerea fiecăruia să meargă mai departe de toate astea – să facă o teză, să scrie o monografie, să alcătuiască un manual, să adune materiale pentru o carte despre familia sa. Important e să fii împăcat cu ceea ce faci şi să apreciezi fiecare zi pe care o trăieşti ca pe un dar. Recompensa nu va întârzia să vină. O poţi citi în ochii oamenilor ce te apreciază şi beneficiază de eforturile tale. Asta i se întâmplă doamnei doctor, profesor universitar Minodora Mazur. Culege, zi de zi, roadele strădaniilor sale.

Valentina BUTNARU