Milioanele Sindicatelor (2)

Căderea „Cosmos”-ului

(Urmare din nr. 75 din 7 octombrie al JURNALULUI)

Unul dintre coloşii Sindicatelor care a căzut printre primii a fost Complexul hotelier „Cosmos”. Construit în perioada sovietică, acesta se înalţă chiar în inima capitalei, pe Bulevardul Negruzzi, pe o suprafaţă de 2,3 hectare. Dat în folosinţă în 1983, hotelul cu 706 locuri activează până în prezent. În 1992, când au fost finisate toate lucrările de construcţie, la Cadastru este înregistrată Întreprinderea de stat „Complexul hotelier-turistic „Cosmos”, care făcea parte din Asociaţia turismului sindical „Concediu”. Această asociaţie va sta ulterior la baza formării Concernului „Moldsindtur”, redenumit mai târziu Holdingul „Moldsindbalneotur”. În noiembrie 1997, la Cadastru este înregistrat SRL „Complexul hotelier-turistic „Cosmos”, fondatorii căruia erau Concernul „Moldsindtur” şi colectivul de muncă, cu cota de participare de 75% şi, respectiv, 25%, capitalul statutar fiind de 5400 lei. În anul 2000, potrivit datelor cadastrale, complexul hotelier a fost înregistrat în proprietatea Concernului „Moldsindtur” SRL, al cărui fondator era în acel moment Federaţia Generală a Sindicatelor din Moldova.

Vândut fără licitaţie

Discuţiile privind vânzarea hotelului „Cosmos” au început în 2006. Nu mai aducea venituri, spun Sindicatele, iar pentru a-l revigora era nevoie de câteva milioane de lei. Ca şi în cazul altor proprietăţi, nu s-a anunţat public despre scoaterea la vânzare a hotelului. Totuşi, cel puţin trei investitori au manifestat interes. Compania turcă „Dedeman Hotels and Resorts International”, de exemplu, voia să demoleze hotelul şi să construiască unul nou. SRL „Moldbilding” IM propunea suma de 70 mln lei. Victor Vaşceaev, directorul de atunci al Holdingului „Moldsindbalneotur”, care a semnat contractul de vânzare, spune că au existat investitori care propuneau un preţ dublu faţă de cel cu care s-a vândut hotelul. Cu toate acestea, în iunie 2007, hotelul este vândut cu  60 mln 30 mii lei (60030000 MDL) echivalentul a 5 mln dolari. Investitorul – SRL „Delmos Grup”, cu adresa de atunci mun. Chişunău, str. pe Tighina 12. Ca să îndreptăţească alegerea cumpărătorului, Sindicatele au încheiat în luna aprilie 2007, cu SRL „Delmos Grup” un contract de arendă a hotelului pe un termen de 3 ani, pentru suma de 4 mln de lei pe an. Acest contract îl avantaja pe arendator în cazul în care hotelul ar fi fost scos la vânzare. La nici două luni de la încheierea contractului de arendă, investitorul solicită, printr-o scrisoare, Holdingului „Moldsindbalneotur” să procure hotelul, motivând că acesta este nerentabil şi necesită investiţii mari. Şi … peste o lună „Delmos-Grup”, prin semnătura directorului de atunci, Valeri Romanov, intră în posesia complexului hotelier. Schema respectivă a funcţionat şi în cazul înstrăinării altor hoteluri pe care le gestiona Confederaţia Sindicatelor.

Valoarea reală – de zece ori mai mare

Interesant este un alt aspect, la care fac referire liderii sindicali atunci când justifică înstrăinarea hotelului. Evaluarea. Hotelul cu tot ce era în interior a fost evaluat de Întreprinderea de Stat „Audit şi evaluare” la 35,2 mln lei (!).  Totuşi a fost vândut cu o sumă de două ori mai mare. Cine dă dublu decât arată evaluarea? Ceea ce nu se leagă este şi faptul că noul proprietar a pus ulterior hotelul în gaj pentru 29,9 mln dolari, ceea ce sugerează că valoarea reală a hotelului este de cel puţin 40-50 mln dolari, adică de zece ori mai mare decât preţul cu care a fost vândut (!). Practica bancară în R. Moldova, spun experţii, arată că valoarea creditului nu poate fi mai mare decât 50 la sută din valoarea proprietăţii gajate. Victor Vaşceaev, la scurt timp de la vânzarea hotelului, şi-a dat demisia. El spune că nu a fost de acord cu modul în care s-a făcut tranzacţia, dar că a semnat actele, întrucât decizia a fost luată de fondatorii Holdingului „Moldsindbalneotur”: Confederaţia Sindicatelor Libere „Solidaritatea”, condusă de Leonid Manea, şi Confederaţia Sindicatelor, condusă de Petru Chiriac. Cele două confederaţii s-au reunificat la numai câteva zile de la vinderea „Cosmos”-ului.

Oleg Budza, preşedintele CNSM, care l-a succedat pe Leonid Manea în această funcţie, spune că „hotelul aducea pierderi şi trebuia înstrăinat”. „S-a luat ca bază cine plătea mai mulţi bani, mai operativ, în condiţii mai bune, acela era preferat de Confederaţie. Ce folos că se făceau licitaţii la structurile de stat? De  exemplu, hotelul „Naţional”, s-a vândut, împreună cu baza auto şi de construcţii şi motelul de la „Inturist” cu 2 mln 300 mii de dolari, şi un hotel simplu, ca al nostru, din beton, care trebuia demolat, cum e Cosmos”-ul, cu 5 milioane. Aici trebuiau licitaţii?”, ne-a replicat Mihai Hâncu, vicepreşedintele CNSM, când l-am întrebat cum a fost vândut hotelul.

Televizoare cu 2 lei, climatizoare – cu 4 lei

O anexă la contractul de vânzare-cumpărare a hotelului „Cosmos” conţine lista bunurilor din hotel: mobilă, aparataj electrocasnic, covoare şi altele şi preţul cu care au fost vândute noului proprietar. Cel puţin 18 televizoare Supra Akay au fost apreciate cu câte 2 lei, televizoarele Alfa – cu 1 leu, peste 40 de climatizatoare, care funcţionează şi astăzi, cu 4-7 lei, covoare 3×5 metri – 4 lei, mese cu câte 3 lei, frigidere, inclusiv camere frigorifice la preţul de la 1 la 34 lei. Un pian Retroff, de exemplu, a fost vândut cu 9 lei. Toate bunurile hotelului din cele 350 de camere, baruri, săli de festivităţi etc. au fost vândute noului proprietar la suma derizorie de 30 mii de lei. (doc.)

Una se votează, alta se scrie în procesul-verbal 

Vânzarea Complexului hotelier „Cosmos”, îndoielnică cel puţin la prima vedere, a trezit nemulţumirea unor lideri ai sindicatelor de ramură. Ei au acuzat conducerea Confederaţiei Sindicatelor Libere „Solidaritatea” de falsificare a procesului-verbal prin care s-a luat decizia de a înstrăina hotelul. Unii membri ai sindicatelor de ramură s-au abţinut, iar alţii spun că ar fi votat împotrivă. Prin urmare, Hotelul „Cosmos” nu putea fi înstrăinat, deoarece nu a existat o decizie unanimă în ce priveşte vânzarea lui. Victor Vaşceaev, directorul de atunci al Holdingului „Moldsindbalneotur”, spune că de multe ori la şedinţele Confederaţiei se votează una, dar în procesul-verbal se scrie cu totul alta. „Deciziile se iau în mod democratic. Aici se respectă democraţia. Dar ce se întâmplă până la votare, cum se pregăteşte totul, e altceva. Unii votează mecanic, iar alţii sunt pregătiţi şi motivaţi ca să voteze aşa cum li se cere. E deja un mod de a lua decizii”, spune Vaşceaev. Cel puţin cinci astfel de cazuri ar fi ajuns şi pe masa procurorilor, precizează el.

Procuratura găseşte încălcările, nu şi vinovaţii

În cazul „Cosmos”, procuratura a pornit, la 2 octombrie 2008, o cauză penală pentru „falsificarea proceselor-verbale din 8 mai 2007 ale şedinţelor comitetului executiv al Confederaţiei Sindicatelor Libere „Solidaritate” prin care s-a decis înstrăinarea Complexului hotelier „Cosmos” către un agent economic şi pentru folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie obştească a situaţiei de serviciu în interes material ori personal, soldate cu urmări grave”. Într-un răspuns oferit de CCCEC se spune: „S-a stabilit că preţul de înstrăinare a Complexului Hotelier „Cosmos” evaluat de către ÎS „Audit şi evaluare” este diferit de cel constatat de către expertiza judiciară”. CCCEC a precizat că deocamdată nu există o decizie definitivă în acest dosar. Cu toate că vânzarea hotelului face obiectul unei anchete penale, proprietatea a fost revândută în iunie 2011 SRL-ului „Infoton-com”, fondată în proporţie de 100% de SRL „Ghermival”. Ultima este fondată de Valeriu Romanov, unul dintre pilonii afacerilor lui Ilan Şor. La numai o lună de la cumpărare, noul proprietar îl pune în gaj pentru un credit de 3,5 mln de euro, luat de la o bancă din Ucraina.

Scandalul în jurul acestei tranzacţii, se pare, a dus, împreună cu altele, la debarcarea, doi ani mai târziu, a liderului Confederaţiei Generale a Sindicatelor, Leonid Manea. Unele voci afirmă că diferenţa dintre costul real al hotelului şi suma cu care a fost procurat ar fi ajuns în buzunarele unor lideri sindicali.

Pensiunea „Flora”

Situată pe str. Zimbrului 1 din Chişinău, într-un parc, pensiunea „Flora” are o istorie și mai interesantă. CNSM a vândut-o în 2009 cu 17 milioane de lei firmei „Asigromex”, în numele căreia actele au fost semnate de acelaşi Valeri Romanov. „Asigromex” are aceeaşi adresă juridică, potrivit informaţiei de la Camera Înregistrării de Stat – str. Tighina 12, ca şi alte firme ale căror fondatori sunt Ilan Şor şi Valeri Romanov. A fost vândută pentru că avea datorii și lucra în pierdere, explică cei de la sindicate. Fostul director al Holdingului „Moldsindbalneotur”, Victor Vaşceaev, susţine însă că pensiunea întotdeauna a adus venituri, chiar dacă în unii ani nu foarte mari.

După ce a fost vândută, pensiunea „Flora” a fost gajată, potrivit actelor cadastrale, cu aproape 35 de milioane de lei, sumă de peste două ori mai mare decât preţul cu care a fot vândută. Oleg Budza spune din nou că nu poate răspunde la această întrebare, sugerându-ne să căutăm un răspuns la bancă.

Institutul Muncii, pus în gaj cu 39 de milioane de lei

Atunci când Centrul de Investigaţii Jurnalistice a solicitat de la Agenţia de Stat Cadastru istoria cadastrală a pensiunii „Flora”, indicând adresa veche a pensiunii, str. Zimbrului 10, din întâmplare am primit şi o altă informaţie preţioasă – istoria cadastrală a Institutului Muncii, situat pe aceeaşi adresă, în parcul din sectorul Râşcani. Aici, surpriză! Clădirea Institutul Muncii a rămas în proprietatea sindicatelor, dar este şi ea pusă în gaj! Contra sumei de 39 de milioane de lei. Contractul de gajare la Banca Socială a fost perfectat la 1 martie 2011, iar a doua zi a fost înregistrat la autoritatea cadastrală. Cine, cum şi de ce a pus în gaj Institutul Muncii? Ce şanse sunt ca acesta să nu fie cedat băncii în caz de nerambursare a creditului? Din păcate, preşedintele CNSM, Oleg Budza, a spus din nou că nu ştie despre acest caz şi că trebuie să se documenteze. Ce fac Sindicatele cu creditele de milioane pentru care gajează proprietatea tot a rămas o întrebare fără răspuns.

(Va urma)

Varianta video a investigaţiei şi copiile documentelor utilizate la această investigaţie pot fi găsite pe pagina web a Centrului de Investigaţii Jurnalistice www.investigaţii.md 

Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP. 

Viorica Manole

Cornelia Cozonac

Alina Moldoveanu

Centrul de Investigaţii Jurnalistice  

The following two tabs change content below.