Milioanele sindicatelor (1)

FRAUDĂ // Grija pentru drepturile angajaţilor pe care ar avea-o sindicatele din Republica Moldova este doar un mit

Preocuparea de bază a liderilor sindicatelor, nereformate din perioada sovietică, este cum să scoată cât mai mulți bani din patrimoniul care la destrămarea Uniunii Sovietice valora, potrivit unor surse, peste 200 de milioane de dolari.  În ultimii cinci ani, Sindicatele au vândut proprietăţi de peste 120 de milioane de lei, valoarea unora din ele fiind cu mult diminuată. Înstrăinarea hotelurilor sau a staţiunilor de odihnă s-a făcut exclusiv prin negocieri directe, şi nu prin licitaţii.

  • Venitul anual al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor (CNSM) a variat în ultimii ani între 11 şi 27 de milioane de lei. Pentru anul 2011 au fost planificate venituri de aproximativ 27 milioane de lei. Din acestea, 63% vin din gestionarea patrimoniului şi doar 7% – din cotizaţiile de membru.
  • În tranzacţiile de cumpărare a obiectivelor figurează, de cele mai multe ori, unele şi aceleaşi firme. O mare parte dintre acestea sunt conduse de persoane apropiate omului de afaceri Ilan Şor.
  • Majoritatea bunurilor vândute au fost puse ulterior în gaj pentru a acoperi credite mai mari decât suma cu care au fost cumpărate.
  • Clădirea Institutului Muncii, deşi se află încă în proprietate sindicală, este pusă în gaj cu 39 de milioane de lei, iar Palatul de Cultură al Sindicatelor  – cu 6 milioane de euro. Cu toate acestea, în curând Palatul va fi demolat, iar pe teren va fi construit un centru comercial.  
  • Instituţiile de drept investighează şi astăzi vânzarea în 2007 a hotelului „Cosmos”, însă deocamdată o decizie nu a fost luată, iar în cazul unui centru de reabilitare din satul Condriţa dosarul a fost clasat din cauza că „persoanele dintr-un organ colegial nu pot fi trase la răspundere”.
  • Sanatoriile moldoveneşti din Ucraina sunt încă nerecunoscute, dar date în arendă.   

Epopeea hotelului „Turist”

Un obiectiv aflat cândva (din 1971 până în 2010) în posesia sindicatelor este complexul hotelier „Turist”. La 20 august 2010, acesta a fost vândut cu 29 de milioane de lei. Noul proprietar a devenit firma „Vedova-Grup”, înregistrată în Marea Britanie. Într-o listă a hotelurilor din Chişinău de pe saitul www.paginideaur.md, „Vedova-Grup” apare cu adresa juridică str. Tighina 12 şi cu acelaşi număr de telefon ca şi firma „Dufremol”, patronată de omul de afaceri Ilan Şor. Aceeaşi adresă şi număr de telefon le au şi alte firme care figurează în tranzacţiile cu patrimoniul sindicatelor. Firma ar fi avut prima opțiune de cumpărare grație faptului că arenda de câțiva ani hotelul. Cu un an înainte de vânzare, firma a luat şi terenul aferent, aproape jumătate de hectar, în arendă de la Primărie, pe un termen de 15 ani.

La 20 de zile de la încheierea tranzacției de vânzare, pe 10 septembrie 2010, hotelul a fost pus în gaj la o bancă comercială pentru garantarea unui împrumut cu aproape un milion de lei mai mare decât prețul cu care fusese cumpărat hotelul – 29,99 milioane de lei. Suma a fost returnată băncii, iar la 7 iulie 2011 hotelul a fost gajat din nou. De această dată noii proprietari au luat 3 milioane de euro de la „Primexim Limited Compania”, cu sediul la Londra.

În timp ce unii sindicaliști „disidenți” susțin că acesta este de fapt prețul real al hotelului, întrucât nicio instituție nu ia în gaj o clădire care costă mai puțin decât suma dată cu împrumut, experții imobiliari spun totuși că 3 milioane de euro e o sumă mult mai mare decât valoarea hotelului „Turist”. O explicație ar fi că perfectarea gajului către o firmă presupus apropiată proprietarului hotelului a fost doar o formalitate, prin care acesta a vrut să se asigure că, dacă după un eventual proces judiciar, contractul de vânzare-cumpărare ar fi fost anulat, hotelul nu ar fi putut fi returnat fostului proprietar, Confederația, decât dacă va fi achitată și datoria de 3 milioane de euro.

La întrebarea cum își explică faptul că hotelul a fost gajat cu o sumă mai mare decât a fost vândut, actualul preşedinte al CNSM, Oleg Budza, răspunde: „Toate întrebările la bancă”. De ce a trebuit să fie vândut? Aducea pierderi. Oleg Budza nu a explicat însă de ce hotelul nu a fost dat în continuare în arendă firmei „Vedova-Grup”, care, potrivit unor surse, plătea sindicatelor aproape 1,5 milioane de lei taxă de chirie. Totuşi, Budza s-a dovedit a fi destul de informat în ce priveşte veniturile actuale ale hotelului, care este gestionat de noii proprietari: „Acum „Turist” aduce în fiecare lună pierderi de 100 de mii, aşa printre altele… O ştiu din surse demne de încredere”.

Document-fantomă şi întrebare-paradox

Hotelul „Turist” are o istorie bogată și până la momentul în care a fost scos la vânzare. În octombrie 2009, înainte de ședința din 5 noiembrie a CNSM, în mâinile unor membri de sindicat a ajuns copia unui proces-verbal al ședinței din 18 august 2009 a Comitetului Confederal al CNSM, prezidată de Leonid Manea. În document se arăta că 24 din cei 35 de membri ai Comitetului îl împuternicesc pe Oleg Budza, atunci vicepreședinte al Confederaţiei, să semneze toate actele necesare pentru punerea în gaj la Banca Socială a hotelului „Turist”, pentru asigurarea contractelor de credit încheiate cu banca de către 5 firme: „Dufremol”, „Ghermivali”, „Molint-Grup”, „Infoton-Con” și „Avantaje”. Suma totală a creditelor era de 4894,5 mii de euro, 53 000 de dolari și 1900 mii de lei. Decizia de a-l împuternici pe Budza urma să fie votată la şedinţa Confederaţiei din 5 noiembrie 2010. La şedinţă, câțiva membri ai Comitetului au cerut liderilor, de la microfon, să dea explicații. Aceștia au răspuns că nu știu despre un asemenea proces-verbal.

Totuşi, unul dintre sindicatele de ramură a cerut Procuraturii şi Centrului Anticorupţie să verifice dacă a existat sau nu un asemenea proces-verbal. Concluzia procurorilor a fost că documentul nu a existat în realitate. Întrebarea – de unde a putut apărea un asemenea proiect de decizie, cu sume concrete, nume de firme, conturi bancare şi termene de achitare – a rămas în aer. Procurorii susţin că şefii Confederaţiei le-au prezentat cu totul alte procese-verbale de la şedinţa respectivă.

„Mă rog, ce, nu știți cum se face un document?”

Cum a apărut documentul-fantomă, care de altfel, era bine întocmit şi documentat, procurorii nu au mai încercat să afle. Presupunerea unor membri de sindicat este că o asemenea intenţie a existat, însă liderii sindicali ar fi renunţat după ce chestiunea a fost scoasă la suprafaţă. Cert este că cel puțin 3 dintre aceste firme există în realitate – „Dufremol”, „Ghermival” şi „Infoton-com” și au aceeaşi adresă juridică şi telefon, Tighina 12, potrivit unei informaţii de la Camera Înregistrării de Stat. „Dufremol” îl are ca fondator, cu o cotă de 75% pe Ilan Şor. La „Ghermival” fondator cu o cotă de 100% este Valeriu Romanov, despre care Ilan Şor a declarat în mai multe interviuri că este unul dintre conducătorii proiectelor sale. Iar la „Infoton-com” fondator este firma „Ghermival”. A patra firmă, „Molint Grup”, are şi ea adresa pe Tighina 12 şi acelaşi număr de telefon. „Molint-Grup” a devenit ulterior noul proprietar al Complexului sportiv „Iunosti” din Chişinău, şi acesta fostă proprietate a sindicatelor.

„Cum vă explicați apariția acestui document-fantomă?”, întrebăm de Oleg Budza. „Idee nu am. Cineva a luat şi a falsificat, a fost controlat la cadastru, la bancă, nu s-a adeverit”, a fost răspunsul. „Dar cum puteau să apară nume concrete de firme, de conturi bancare, sume concrete?”, insistăm noi. „Ei, cum se fac documentele? Mă rog, ce, nu ştiţi cum se face un document? Poate cineva a vrut să pună o piedică. Asta era exact în preajma Consiliului Confederaţiei. A apărut documentul, s-a repartizat între oameni. Imediat am sunat la bancă. Spuneţi-mi dacă este aşa, dacă este gajat, căci peste o oră începe şedinţa. Mi s-a spus că nu este gajat. Nu este un credit”. Întrebare cel puțin paradoxală. Cine putea pune în gaj hotelul fără știrea conducerii Confederației, cea care era la acel moment proprietară a imobilului?

Palatul de Cultură al Sindicatelor: gajat pentru un împrumut luat de la o firmă a lui Ilan Șor?

Situat în centrul sectorului Râșcani al Chișinăului, pe strada Kiev 7, Palatul de Cultură al Sindicatelor, cu o suprafață totală de 6232 mp, a fost destinat inițial organizării evenimentelor culturale și de agrement pentru oamenii muncii. Potrivit unui fost angajat al Confederaţiei, acolo însă nu s-a mai făcut nicio manifestare din 1994, când s-a sărbătorit Anul Nou. Marile adunări sindicale se organizează la Palatul Feroviarilor sau în sala de la parterul casei Sindicatelor.

Potrivit actelor de la Agenția de Stat Cadastru, palatul este dat în arendă până în anul 2029 unei firme private. Inițial, contractul de arendă a fost încheiat, la 3 ianuarie 2004, pe o perioadă de 5 ani, însă ulterior a fost extins.

Aceleași acte de la autoritatea cadastrală arată că Palatul este pus în gaj pentru o sumă de 6 milioane de euro cu care Confederația ar fi datoare firmei „Delmos-Grup”, cea care în 2007 a cumpărat de la CNSM hotelul „Cosmos” și care a fost fondată de Valeriu Romanov. Împrumutul este, potrivit Registrului cadastral, o afacere proaspătă, încheiată la 24 iunie 2011. Cu toate acestea, președintele CNSM, Oleg Budza, nu și-a putut aminti dacă sindicatele au luat sau nu de la „Delmos-Grup” un împrumut atât de mare, care depășește de câteva ori venitul anual al Confederației.

„Nu știu. Am să controlez”, a răspuns președintele CNSM, fără semnătura căruia nu se încheie nicio tranzacție legată de patrimoniul sindical. Să nu știe dacă CNSM a împrumutat sau nu de la o firmă 6 milioane de euro?

Budza anunţă: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi demolat!

Experții imobiliari spun că gajarea imobilului de pe strada Kiev 7 contra unui împrumut atât de mare înseamnă începutul sfârșitului pentru Palatul de Cultură al Sindicatelor. Asta pentru că CNSM, bazându-se pe veniturile pe care le are planificate în acest an, 27 de milioane de lei, nu are cum să ramburseze un împrumut atât de mare. Lăsând această problemă în aer, Oleg Budza aduce o contra informație: Palatul de Cultură al Sindicatelor va fi DEMOLAT! „Acolo va apărea un centru comercial și de agrement, în cadrul căruia Confederația va avea peste 4 mii de metri pătrați. Mai multe voi spune la o conferință de presă pe care o voi susține în luna octombrie”, promite Budza.

În privinţa faptului că Palatul este dat în arendă unei firme pe 29 de ani, s-au arătat surprinși atât președintele CNSM, cât și vicepreședintele, Mihai Hâncu. „Aceasta nu este semnătura dlui Ghilaș, a spus Hâncu, arătând la actul oficial, semnat de directorul Agenției de Stat Cadastru, prin care CIN a primit informația despre patrimoniul sindical. „Nu cumva acest document a fost făcut special ca să ne puneți nouă întrebări? Trebuie să vedem cum a ajuns acest document la voi”. Hâncu susține că anterior CNSM a dat în arendă firmei „Alferal-Grup” o parte din Palat, dar nu toată clădirea. El și-a făcut copii după actele prezentate de CIN ca să se lămurească de unde a apărut „greșeala”.

(Va urma)

Varianta video a investigaţiei şi copiile documentelor utilizate la această investigaţie pot fi găsite pe pagina web a Centrului de Investigaţii Jurnalistice www.investigaţii.md 

Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP. 

Viorica Manole

Cornelia Cozonac

Alina Moldoveanu

Centrul de Investigaţii Jurnalistice