Mihail Kendighelean şi Stepan Topal, liderii mișcării secesioniste din Autonomia Găgăuză, patrioții lui Dodon

Farit Muhametșin, ambasadorul Rusiei la Chișinău, și Igor Dodon, președintele R. Moldova

Preşedintele Igor Dodon i-a decorat la finele anului trecut cu „Ordinul Republicii” pe doi lideri ai mişcării separatiste de la Comrat, Mihail Kendighelean şi Stepan Topal. Generalul Ion Costaş, fost ministru de Interne în perioada tensiunilor din Autonomia Găgăuză, a declarat că gestul lui Dodon arată încă o dată că acesta acţionează la comanda serviciilor ruseşti.

Nu este primul gest al şefului statului de încurajare a separatismului. Acesta a scandalizat anterior opinia publică declarând că regretă că ţara lui nu a fost ocupată în întregime, ci pe bucăţi, mai exact, „că ruşii nu au ocupat întreg Principatul Moldovei până la Carpaţi”. În august 2017 a mers în Autonomia Găgăuză să sărbătorească ziua în care această regiune a vrut să se separe de R. Moldova. Tot în 2017 el a declarat că autorităţile de la Chişinău poartă vina pentru Războiul de pe Nistru, iar la o întâlnire cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a depus flori la monumentul ridicat în memoria cazacilor care au luptat în războiul din 1992.

Decorarea celor doi lideri separatişti

Mihail Kendighelean şi Stepan Topal sunt organizatorii asa-zisului „congres al deputaţilor de la Comrat”, care a proclamat la 19 august 1990 înfiinţarea unei republici găgăuze ca parte componentă a URSS. La două săptămâni, la 2 septembrie 1990, o adunare similară a avut loc la Tiraspol, unde aleşii locali au decis formarea aşa-numitei „republici moldoveneşti nistrene”, invocând o eventuală unire a Moldovei cu România.

Autoritățile de la Chișinău au calificat cele două hotărâri drept anticonstituționale, după care au început o serie de tensiuni aplanate în 1994, când Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul juridic special al Autonomiei Găgăuze.

Legislaţia în vigoare prevede că cea mai înaltă distincţie „Ordinul Republicii” se conferă pentru „merite excepţionale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei şi al oamenilor”. Cât priveşte decorarea celor doi lideri separatişti, Dodon a declarat că îi decorează „pe adevăraţii patrioţi”.

Un act de trădare

Generalul Ion Costaş, fost ministru de Interne în perioada ostilităţilor din Autonomia Găgăuză, a declarat că gestul lui Dodon demonstrează încă o dată că acesta acţionează la comanda serviciilor ruseşti. „În timpul conflictului din Autonomia Găgăuză au fost aduse forţele militare ruseşti de la Bolgrad, care erau gata să tragă în noi. Voluntarii noştri erau dislocaţi la Cimişlia şi Cantemir. Împreună cu doi generali ruşi ne-am deplasat la Comrat, ca să-i mai liniştim pe cei de acolo. Erau gata să mă omoare. Unul dintre generali, Iuri Şatalin, mi-a zis că atât cât sunt alături de ei nu voi fi agresat. În faţă îţi zâmbeau, dar pe la spate aţâţau spiritele şi dezbinau Moldova. Dodon le face jocul. Mă mir că încă nu i-a decorat pe liderii separatişti de la Tiraspol, Igor Smirnov, Antiufeev şi pe arhitectul rmn, Vasile Iakovlev. Dacă e să-i urmărim logica, mai întâi aceştia trebuiau decoraţi”, a ironizat Costaş.

Potrivit generalului, Dodon acţionează ca agent de influenţă al Moscovei în conformitate cu scenariile scrise la Kremlin, scenarii care au drept scop menţinerea R. Moldova sub cizma Rusiei.

În 2009,  generalul a propus să fie decoraţi post-mortem cu Ordinul Republicii soldaţii care au căzut în Războiul de pe Nistru. Ex-vicepremierul Mihai Moldovanu l-a informat că vor examina propunerea, dar aceasta a fost respinsă până la urmă. „Nimeni nu i-a băgat în seamă pe cei care s-au opus tancurilor ruseşti. Pe lângă cei care au decedat mai sunt o mulţime care au rămas cu sechele. Aceştia nu au primit distincţii”, a punctat generalul.

Amintim că nu doar Dodon a decorat agenţi ruşi care au atentat la integritatea R. Moldova. Și fostul şef de stat Vladimir Voronin a luat decizii care au fost şi secretizate, de a conferi Ordinul „Ştefan cel Mare” unor generali ruşi: Nikolai Patruşev, Veaceslav Uşakov şi Serghei Lebedev, fost director al Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse. Deciziile respective au fost desecretizate pe timpul interimatului la Preşedinţie al lui Mihai Ghimpu.

Alte evenimente care îl incriminează pe Dodon

La 26 mai 2013, la Chişinău a fost organizată o conferinţă pretins ştiinţifică în cadrul căreia Igor Dodon, fiind deputat în Parlament, a prezentat proiectul de federalizare a R. Moldova inspirat din Memorandumul Kozak. Nu este cazul să uităm că la aceeaşi conferinţă a participat Tamara Guzenkova, director adjunct al Institutului rusesc de cercetări strategice, fondatori ai căruia este Vladimir Putin şi Mihail Fradkov, şeful actual al acestei instituţii, fost director al Serviciului de spionaj extern (SVR).

La 2 februarie 2014, în Autonomia Găgăuză a fost organizat cunoscutul referendum ilegal, după calapoadele Kremlinului, la organizarea căruia au participat atât Irina Vlah, cât şi Igor Dodon. În cadrul aceluiaşi referendum a fost votată nu numai opţiunea „spre Uniunea Vamală”, dar şi „legea privind statutul amânat al autonomiei găgăuze”, care prevedea că dacă RM semnează Acordul de Asociere la 27 iunie 2014, RM îşi pierde suveranitatea.

A doua zi, la 28 iunie 2014, urma să fie proclamată Republica Bugeac, cu participarea găgăuzilor din regiunea Odesa. Din fericire, acest scenariu a fost zădărnicit şi, din păcate, iniţiatorii acestui pseudoreferendum, Igor Dodon şi Irina Vlah, nu au fost traşi la răspundere penală.

The following two tabs change content below.