Migrația în Italia

Moldovenii în topul primelor zece comunități

Cifrele privind migrația moldovenilor în Italia au înregistrat în ultimul timp valori semnificative, astfel încât la ziua de azi nici țara de origine, nici cea de destinație nu pot ignora această realitate. O comunitate numeroasă care în Moldova a dus la lipsa forței de muncă, iar pe pământ străin contribuie de mai mulți ani la valorificarea economiei stagnante și acoperă carențele sistemului de asigurări sociale.

Începând cu 8 ianuarie 2007 Italia își ajustează normativele legale la directiva europeană 2003/103. Astfel „cartea de ședere” pentru cetățenii străini a fost înlocuită cu „permisul de ședere CE” pentru cei cu ședere de lungă durată. Acest tip de permis de ședere se eliberează pe termen indeterminat și poate fi eliberat la cerere celor care au avut un permis de ședere de cel puțin cinci ani. Pe lângă prezentarea declarației de venit și a altor acte ce atestă șederea legală în Italia, este nevoie de un document care atestă cunoașterea limbii italiene. Sunt scutiți de prezentarea acestui document și susținerea testului de limbă italiană fiii minori sub 14 ani, proprii sau ai soților, inclusiv cei născuți în afara căsătoriei.

Între timp, Istat (Institutul Național de Statistică din Italia) a făcut publice datele cu referire la situația migranților aflați legal pe acest teritoriu la 1 ianuarie 2012. Pentru a avea un tablou clar al situației moldovenilor din peninsulă, am analizat datele furnizate de Istat în baza datelor Ministerului de Interne italian. Prin urmare, în baza datelor oferite de Ministerul de Interne italian , la 1 ianuarie 2012, avem în Italia 3.637.724 cetățeni din afara UE. În comparație cu datele Recensământului din 2001, numărul străinilor în Italia a crescut de patru ori în decursul unui deceniu, ajungând la 3,5 mil.

Între 2011 și 2012, numărul străinilor cu ședere legală a crescut cu 102 mii unități. Și circa 67 la sută dintre străinii din afara Comunității europene care au intrat în Italia în 2007 erau prezenți în acest teritoriu legal și în ianuarie 2012. Cei care provin din Moldova și Ucraina depășesc 80 la sută (bărbați 71,3%, femei 81,7%). Aproximativ 20 la sută dintre străinii care își mențin șederea în Italia și-au schimbat zona de trai, reînnoind permisul de ședere în altă provincie decât cea în care au făcut intrarea (fluctuaţia pentru moldoveni este de 11,5%).

Pentru națiunile caracterizate de migrația feminină este specifică o stabilitate mai mare decât pentru cele caracterizate de migrația masculină – 15,5% în comparație cu 24,7%. Provinciile care au o capacitate majoră de a „reține” migranții sunt Bolzano (care reține 94,6% din migranții care au obținut permisul în această provincie în 2007), Genova (90,3%), Aosta (90,1%), Imperia (89,9%) și Trento (89,4%). În primele zece intră și metropolele Milano (88,5%) și Roma (87,5%).

Veneto rămâne ca și în 2011 regiunea cea mai interesată de migrația moldovenilor. În ianuarie 2012, aici se aflau 26,7 la sută din numărul total al moldovenilor în Italia, în comparație cu 2011, când moldovenii constituiau 27,4%.

Tot în acești ani a crescut numărul minorilor extracomunitari în Italia, atingând cota de 23,9%, în timp ce în 2011 aceasta era de 21,5%. Astfel, conform datelor elaborate de Istat, la 1 ianuarie 2012, în Italia erau 147.519 moldoveni dintre care 67,1% femei, 17% minori și 33,2% cu reședință de lungă durată. Minorii moldoveni născuți în Italia reprezintă 40,6% din totalul copiilor moldoveni sub 18 ani cu reședință legală. Moldovenii sunt și printre primele zece comunități după numărul cetățenilor care au intrat în Italia în anii 2010-2011.

Pe primul loc se situează Marocul, cu 64.966 de intrări în 2010 și 31.000 în 2011, urmat de Republica Populară Chineză, Ucraina, Albania și Moldova în 2010, iar în 2011 Moldova se clasează pe locul șase, după Maroc, Republica Populară Chineză, Albania, Tunisia și India. În 2010, 42.472 moldoveni au intrat în Italia, iar în anul următor numărul lor a fost de 18.444. Numărul mare de moldoveni atestat în 2010 se datorează și așa-numitei „sanatorii din 2009”, care de fapt a legalizat şederea multor ilegali aflaţi în acest teritoriu de mai mult timp.

După motivul intrărilor, în anul 2011, avem următoarele valori procentuale absolute :

Țară lucru familie studiu azil politic sau umanitar altele total

Bărbați și femei

R. Moldova 44,1 52,3 0,7 0,2 22,8 100,0

Bărbați

363 61,2 0,5 0,1 1,9 100,0

Femei

49,9 45,6 0,8 0,2 3,5 100,0

Moldovenii care au intrat în Italia în 2011 cu permis de ședere pentru muncă sezonieră:

Date absolute Date procentuale

Bărbați Femei total Bărbați Femei total

Moldova 873 1.008 1.881 46,4 53,6 100,0

Printre moldovenii care au intrat în Italia în anul de referință 2011, circa 64,8 la sută sunt necăsătoriți și doar 33,9 căsătoriți, altă situație e pentru 1,3 % din total. Dacă se analizează starea lor civilă după sex, atunci 80,6% dintre bărbați sunt celibatari, echivalentul a 10.864 persoane și 19,3 % căsătoriți, egal cu 2.609 persoane, 11 bărbați au altă situație. În timp ce dintre femei 45,1% sunt celibatare (2.235 femei) și 54,6 % căsătorite (egal cu 2.710), doar 15 femei au declarat altceva.

Datele analizate denotă o stabilitate a moldovenilor în zonele din nord-estul Italiei. Regiunea Veneto își păstrează primatul de prezențe moldovenești, urmată de Emilia-Romagna. Totodată fluxul enorm al migranților moldoveni de până la 2010 s-a diminuat simțitor în anii ce au urmat, intrările moldovenilor devenind în mare parte legale, ceea ce se datorează preponderent reîntregirii familiilor, contractelor de muncă sezoniere și altor motive. Cotele de intrări pe țară acordate anterior de Guvernul italian pentru munca de „badante” sau „colf” (îngrijitoare și menajere) nu au fost reînoite în ultimi ani, cauza fiind rata înaltă de șomaj în Italia și criza economică.

În timp ce tinerii din Republica Moldova sunt tot mai dispuși să părăsească țara, migranții sunt în așteptarea semnării acordurilor de protecție socială și a politicilor pentru o bună reintegrare la baștină. Dacă semnarea acordurilor este blocată de Guvernul italian care nu poate să-și asume alte cheltuieli în această perioadă de criză și instabilitate, atunci politicile depind de previziunea guvernanților de la Chișinău care, în mai puțin de un an, vor colinda Italia în căutarea voturilor diasporei.

În timp ce tinerii din Republica Moldova sunt tot mai dispuși să părăsească țara, migranții sunt în așteptarea semnării acordurilor de protecție socială și a politicilor pentru o bună reintegrare la baștină. Dacă semnarea acordurilor este blocată de Guvernul italian care nu poate să-și asume alte cheltuieli în această perioadă de criză și instabilitate, atunci politicile depind de previziunea guvernanților de la Chișinău care, în mai puțin de un an, vor colinda Italia în căutarea voturilor diasporei.

 

Olga Coptu, Italia