Meteosensibilitatea – dependenţa de capriciile vremii

Temperatura, precipitaţiile, umiditatea aerului, dar mai ales presiunea atmosferică influenţează în mod negativ un număr foarte mare de oameni.
Se crede că meteosensibilitatea, care nu este altceva decât o reacţie a organismului, uneori destul de dură, la schimbările meteorologice bruşte, afectează mai ales persoanele care-şi petrec cea mai mare parte a timpului în spatii închise. Ieşind rar din casă, organismul îşi pierde capacitatea de adaptare la transformările vremii şi de aici apar o serie întreagă de probleme care influenţează sănătatea, ducând la disconfort.

Persoanele meteosensibile devin depresive, au dureri de cap, ameţesc, sunt agitate şi nervoase, nu se pot concentra, sunt complet dezinteresate de ceea ce se întâmplă în jurul lor, sunt chinuite de dureri de oase, dar şi de insomnie. Toate aceste neplăceri dispar odată ce vremea se stabilizează.

Când afară este foarte frig ori excesiv de cald, dar mai ales în perioadele de tranziţie, cum este cea prin care trecem, bolile latente de care suferă unii oameni se pot acutiza din cauza diferenţelor bruşte de temperatură şi a deviaţiilor de presiune atmosferică.

La persoanele tinere şi sănătoase impactul schimbărilor meteorologice bruşte poate trece, de cele mai multe ori, neobservat. Dependenţa de vreme, anticipările meteo, durerile reumatice care-l chinuiesc pe meteosensibil nu sunt simptome ale unei boli, ci o stare care trece, se normalizează odată ce organismul se adaptează noilor condiţii.

Eşti meteosensibil? Iată simptomele!

Simptomele tipice sunt durerile de cap, migrenele, sufocările, ameţelile, starea de slăbiciune, irascibilitatea sau transpiraţiile excesive. Creşte tensiunea arterială, apar palpitaţii şi senzaţia de sufocare şi de greutate din piept. Din pricina aerului rece şi umed, durerile reumatice şi de articulaţii devin adesea de nesuportat.

Specialiştii spun că schimbările atmosferice au influenţă şi asupra echilibrului psihic al meteodependenţilor. Toamna, anotimp de tranziţie, ca şi primăvara, de altfel, meteosensibilii suferă mai mult ca oricând.

În astfel de situaţii, cel mai indicat este să-ţi păstrezi calmul, să înveţi să te cunoşti, spionându-ţi atât fizicul, cât şi psihicul şi, mai ales, să te informezi. Un ceai calmant, un duş cald, urmat de un masaj, parţial sau total, o lectură uşoară şi plăcută pot fi cele mai puternice leacuri.

Ceaiul de sunătoare, cel mai potrivit

Studiile arată că dintre plantele medicinale, tratamentul cu sunătoare este cel mai indicat în asemenea perioade. Persoanele care suferă din cauza vremii pot apela cu încredere la sunătoare, deoarece planta are ca efect un tonus psihic pozitiv, vioiciune şi optimism. Infuzia de sunătoare, o cană de apă clocotită peste o linguriţă de plantă uscată şi mărunţită are efecte calmante.

Şi nu te izola, nu sta în casă. Ieşi şi înfruntă vremea cu curaj chiar dacă plouă, bate vântul şi e frig. Mergi într-un parc şi răsfaţă-ţi ochii cu coloritul unic şi inimitabil al frunzişului, mergi

în piaţă, nu să cumperi, dar să priveşti şi să simţi în nări aroma fructelor de toamnă sau opreşte-te la gardul unei şcoli şi priveşte-i pe copiii care se joacă, nepăsându-le de capriciile vremii.

               Ne afectează vremea buna dispoziţie?

Ideea că vremea urâtă ne strică dispoziţia nu este fundamentată ştiinţific, în sensul că nu există o relaţie de cauzalitate, însă foarte des oamenii reacţionează la schimbările de mediu. Nu suntem victime ale vremii de afară, spun cercetătorii, care au arătat în mai multe rânduri că oamenii iau decizii care le modifică dispoziţia în bine sau în rău, şi nu neapărat din cauza vremii.

Cercetătorii au arătat de multă vreme că umiditatea crescută şi expunerea limitată la soare poate fi asociată cu o dispoziţie proastă.

Un studiu din octombrie 2008 realizat pe 1.200 de participanţi din Germania a arătat, de exemplu, că impactul pozitiv al vremii frumoase asupra dispoziţiei a fost minim. În plus, în zilele cu vânt puternic, răcoroase şi cu mai puţină lumină a soarelui mulţi participanţi au spus că se simt obosiţi.

Pentru persoanele extrem de sensibile la vremea urâtă, iarna e un anotimp foarte greu, iar psihologii au clasificat chiar afecţiunea ca fiind o tulburare afectivă sezonieră.

Se pare că tulburarea este legată de modul în care reacţionează creierul la lipsa luminii solare: atunci când este întuneric, glanda pineală începe să producă melatonină, hormonul care reglează ciclul de somn. Atunci când suntem expuşi la soare, se opreşte producţia de melatonină şi începe să fie produsă serotonina, un hormon care ajută la îmbunătăţirea dispoziţiei.

Cu toate acestea, oamenii nu sunt neputincioşi în a se apăra de vreme: la fel precum îţi pui o pălărie să te protejezi de ploaie şi frig, în acelaşi mod îţi poţi îmbunătăţi singur starea afectivă.

Profesorul de psihologie Ani Kalayjian, de la universitatea Fordham, sugerează să acţionăm, atunci când simţim că dispoziţia ni se schimbă: să ascultăm muzică veselă, să citim un roman bun sau să ne uităm la pozele făcute în vacanţă. Dacă este posibil, poţi şi să îţi iei o mică vacanţă şi să mergi într-un loc unde e cald.

Tipuri de meteosensibilitate

Alte metode eficiente de a-ţi îmbunătăţi dispoziţia sunt sportul, tehnicile de management al stresului sau meditaţia.

Vremea optimă este considerată aceea care influenţează favorabil, producând buna dispoziţie şi are o acţiune menajantă asupra organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizează prin menţinerea relativ uniformă a elementelor meteorologice: umiditate moderată, viteză relativ mică de mişcare a aerului, zile senine, când temperatura medie diurnă nu oscilează cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea – cu mai mult de 4 milibari.

Specialiştii deosebesc în prezent patru tipuri de meteosensibilitate:

  • Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbările bruşte. Ei se acomodează uşor cu orice fluctuaţii.
  • La meteodependenţi, influenţele atmosferice se repercutează direct asupra echilibrului psihic şi a stării de sănătate. Ei reacţionează cu irascibilitate, dureri de cap, indispoziţii şi tendinţe depresive.
  • Anticipativii presimt modificarea vremii chiar şi cu 48 de ore în avans, de pildă sub forma durerilor apărute într-o cicatrice.
  • Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglările sistemului neurovegetativ.

 O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbările de vreme: organismul sănătos se descurcă bine cu variaţiile climaterice şi suportă fără probleme diferenţele mari de temperatură.
O altă treime sunt afectaţi uşor, adică se simt puţin mai obosiţi, iar ultima treime au probleme de sănătate importante. Doar în cazul lor se poate vorbi de sensibilitate la schimbările de vreme. La loc de frunte între factorii meteo negativi se află presiunea atmosferică.

Un studiu efectuat în Franţa arată că atunci când temperatura zilei scădea cu 10grade, numărul infarctelor creştea cu 13 procente. Iar când presiunea atmosferică se modifica cu 10 milibari, rata infarctului creştea cu până la 12%. În mod evident, odată cu vremea, se modifică şi tensiunea arterială a pacienţilor. Iar acest fapt demonstrează că vremea influenţează starea de sănătate.
Unii cercetători presupun că instabilitatea presiunii atmosferice dereglează cantitatea de lichid şi organul de echilibru existent în urechea internă, influenţând astfel tensiunea arterială şi coagularea sângelui.

Alţii suspectează electricitatea atmosferică: s-ar părea că, mai ales pe furtună, ionii invizibili „răpăie” pe creierul nostru, afectând producerea serotoninei. În acest caz, devenim depresivi, suntem mai sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul şi digestia.

Fulgere, căldură, ploaie, umezeală şi soare – vremea, că este frumoasă sau că e urâtă, are un efect profund asupra vieţii noastre. Ne influenţează organismul, voinţa şi emoţiile. În numeroase cazuri, legătura este clară şi în mod cert biologică. Alteori, felul în care vremea acţionează asupra noastră este obscur, dar impresionant.

După ziare.com şi meteo.ro