Meşteriţa de la Gordineşti

valentina_gutu1La cei circa 70 de ani ai săi, Valentina Guţu continuă să coase, să croşeteze şi să ţese pânză pentru ii

Par nişte ciudaţi, din moment ce lucrează din zori până în noapte, timp de mai multe săptămâni şi chiar luni, pentru a da naştere unui costum de gală, nu aşa cum se poartă azi, ci cum îl purtau cu circa un secol în urmă bunicii noştri. Atelierul meşterului popular specializat în coaserea iilor şi costumelor naţionale, Valentina Guţu, din s. Gordineştii Noi, raionul Edineţ, aminteşte de încăperea unei biserici care pe timpuri, de sărbători, se umplea de straie albe. Numai pe parcursul ultimului deceniu femeia a cusut peste 400 de ii şi peste 100 de costume naţionale. I-ar fi ajuns să îmbrace un sat în straie de sărbătoare. Lucrările sale au fost achiziţionate atât de artişti locali, cât şi de cei din Ucraina, România, Turcia, America, Belgia şi Olanda.

Spre deosebire de alţi meşteri populari, Valentina Guţu din Gordineştii Noi nu doar coase şi croşetează, ci şi ţese pânză pentru ii. În mijlocul atelierului se găsesc două războaie de ţesut rămase de la bunica şi mama ei. Lucrează din zori până în noapte. „Lucrez de la şase dimineaţa până după miezul nopţii. Cumpăr pânză topită din Cernăuţi, din Turcia, uneori din Chişinău. Mai am nişte pânză pe care o ţes eu singură din aţe foarte fine. Clar că e mai uşor de lucrat cu pânză cumpărată, dar am şi eu o ambiţie şi vreau să fac ceva deosebit, am ii mai deosebite pe care le confecţionez 100% manual”, se laudă meşteriţa. Şi pe bună dreptate, nu oricine ar avea răbdare să transforme mosoarele de aţă fină în valuri de pânză. „Câteva ore ţes, apoi cos, apoi croşetez. Trec de la una la alta, mai schimb poziţia şi astfel lucrul merge parcă mai uşor”, spune meşteriţa.

Pune mult suflet în ce face

În perioada sovietică, a muncit în calitate de soră medicală. Dar n-a lăsat nici pentru o zi croşeta ori acul din mână. „De la bunica şi de la mama, Lidia, am învăţat să ţes păretare, covoare. Acum nu mai ţes covoare, pentru că acestea nu se prea întreabă. Continui însă să fac ii, catrinţe, brâie şi feţe de masă. În ultimul timp am început să confecţionez ii din pânză de şifon, deşi e mai greu de lucrat cu şifonul, rezultă nişte lucrări extraordinar de fine”, afirmă meşteriţa. La loc de cinste în atelierul său stau cele două costume de miri ale bunicilor, straie din pânză de tort, cu o vechime de circa 130 de ani. Iile create de mâna meşteriţei de la Gordineştii Noi se vând la preţuri ce variază între 2200 – 2800 de lei. „E rentabil dacă munceşti ca mine. Ştiu să fac costume întregi, la femei, de la opincă, până la maramă. La bărbaţi – de la opincă până la căciulă. Mai fac şi suvenire sub formă de păpuşi naţionale, care se bucură de cerere, în special, din partea turiştilor. Îmi vând lucrările în mare parte la expoziţii, la Moldexpo, peste hotare”, mai spune meşteriţa.

Iile sale, pe podium

Duminică, a participat a doua oară la cea de-a treia ediţie a Festivalului Iei care în acest an a fost organizată sub egida Primei Doamne a R. Moldova, Margareta Timofti, în colaborare cu Ministerul Culturii. „Sunt bucuroasă că în sfârşit renasc lucrurile acestea, care erau de mare preţ, dar care s-au depreciat enorm, în special, în perioada sovietică. Festivalul Iei e o sărbătoare pentru mine. Mi-am luat toată familia, fiicele şi cele două nepoţele gemene, pe toţi i-am îmbrăcat în ii. Am simţit ceva deosebit când am văzut modelele de pe podium îmbrăcate în costumele mele. E o sărbătoare, e o fericire”, a mai spus dna Guţu, care s-a ales cu premiul pentru Excelenţă al Festivalului.

Festivalul Iei, la cea de-a treia ediţie

Pensiunea agroturistică „Curtea Moşului” s-a îmbrăcat în alb în această duminică, cum doar pe timpuri, la sărbători, se îmbrăcau în alb locurile unde se dansa hora satelor.

Cea de-a treia ediţie a Festivalului iei din acest an a adunat multă lume bună, reprezentanţi ai corpului diplomatic, meşteri populari, artişti, creatori de modă. Evenimentul a avut drept scop promovarea portului național și a tradițiilor populare. Margareta Timofti, soţia preşedintelui Nicolae Timofti, i-a îndemnat pe cei prezenţi „să redescopere lada cu zestre a bunicilor”. „Ia este cea mai spectaculoasă piesă a costumului tradiţional, s-o admirăm şi să apreciem munca meşterilor care contribuie la păstrarea acestor valori. Mă bucur că tot mai mulți tineri îmbracă costume naționale în cadrul unor ceremonii, iar fetele pur și simplu poartă ia cu blugi”, a declarat Prima Doamnă.

Margareta Timofti a vizitat o expoziţie unde creatorii de modă şi meşterii populari au prezentat ii şi alte straie naţionale, tablouri din goblen, obiecte din lut, piele şi fibre vegetale, instrumente muzicale tradiţionale şi păpuşi înveşmântate în haine naţionale.

De asemenea, a urmărit o prezentare de modă în care persoane publice au defilat îmbrăcate în ii și a asistat, alături de o numeroasă asistență, la un program artistic susținut de formații folclorice.

The following two tabs change content below.