„Mesajul” pensiilor

4 august 2013, comuna Marginea, judeţul Suceava. Foto: Nadea Roşcovanu

4 august 2013, comuna Marginea, judeţul Suceava. Foto: Nadea Roşcovanu

Basarabenii care şi-au redobândit cetăţenia română, având viză în Ţară, beneficiază de pensii în medie de 700-800 de roni

Una din sperietorile unirii RM cu România e că țara vecină ar fi un stat ,,codaş” al Europei şi, alipindu-ne la ea, am deveni şi mai săraci. În acest context, i-am întrebat pe câţiva pensionari din diferite zone ale României ce pensii ridică, solicitându-le, totodată, un mesaj pentru persoanele de vârsta a treia din RM. Din cele ce urmează, v-aţi putea face o impresie, fie şi foarte sumară, despre cum văd lucrurile şi cum își trăiesc bătrânețile pensionarii de pe cele două maluri ale Prutului în situația când costurile vieţii sunt cam aceleași aici şi dincolo.

Ca imbold pentru abordarea acestui subiect mi-au servit recentele evenimente de la Doroțcaia, când un grup de locuitori ai satului, în special pensionari, au cerut trecerea localității în subordinea Tiraspolului, invocând și motivul că pensiile în regiunea separatistă sunt de două ori mai mari, ajungând, în medie, până la 2000 de lei moldovenești.

„Nu vrem cu Europa şi cu românii”

Atunci trei pensionari din sat mi-au reproșat că ei „nu vor cu Europa şi cu românii”, căci ar fi „şi răi, şi leneşi, și săraci”, ci ar prefera Tiraspolul și Rusia, fiindcă oferă pensii decente și au grijă de oameni. Aceeași părere o au nu numai locuitorii din Doroțcaia, enclava „moldovenească” din Transnistria, ci și multe persoane de vârsta a treia din dreapta Nistrului.

D-na Eugenia Stăvilă (persoana m-a rugat să nu-i divulg numele adevărat), pensionară din Chişinău, fostă soră medicală, cu o vechime în muncă de 28 de ani şi o pensie de 925 de lei (după majorarea din aprilie, curent), se plânge de viaţă grea la bătrâneţe, pensia nici pe departe nu-i ajunge. „Nu ştiu cum m-aş descurca cu achitarea serviciilor, dacă nu m-ar ajuta fiica, stabilită în Italia. Statul nostru a uitat de pensionari, nu trebuim nimănui!”

„Să fim stăpâni la noi acasă!”

Totodată, doamna s-a arătat împotriva apropierii de România, optând pentru consolidarea statalităţii RM: „Nu vreau cu românii şi gata! Ei – cu sărăcia lor, noi – cu a noastră! Să fim stăpâni la noi acasă!”. De aceeaşi părere e şi doamna Elena, fostă profesoară de franceză, care susţine că vorbeşte limba română, dar e moldoveancă şi ar vrea ca lucrurile să rămână aşa cum sunt. „Am o pensie de 1100 de lei, am rămas singură, soţul mi-a decedat de ani buni, pe unicul fiu l-am pierdut în 2006 în circumstanţe tragice, îmi vine tare greu, dar mă descurc, cu ajutorul lui Dumnezeu, dar ce fac aceia care au o pensie de numai 600 de lei?”.

Respectiva poziţie este una destul de tipică pentru mai multe persoane în etate de la noi, inclusiv şi pentru cei nostalgici după timpurile sovietice, deşi sunt şi mulţi din acei care, debarasându-se de poverile ideologice şi stereotipuri, încep a privi real contextul în care trăim şi perspectivele lui. Spre asta îndeamnă şi câţiva pensionari români, cu care am reuşit să discut zilele trecute.

„Nu vă lăsaţi înşelaţi de vise comuniste!”

Maria Gruber, pensionară din Bucureşti, fostă profesoară de chimie, ridică o pensie de 1683 lei (circa 6980 de lei moldovenești) şi mă asigură că-i ajunge pentru un trai decent, ,,deşi, bineînţeles, e loc şi de mai bine”. Aflând mărimea medie a pensiei în R. Moldova, doamna a rămas mirată şi, în speranţa ,,revenirii Basarabiei la patria-mamă, România”, le-a urat basarabenilor multă sănătate şi pensii care le-ar asigura un trai decent.

Mirat a rămas şi Ioan Pop, pensionar din Baia-Mare, Maramureş, fost inspector pentru protecţia muncii în domeniul minier cu o vechime de 30 de ani şi o pensie de 1700 de roni (circa 7000 de lei moldoveneşti), care, rugat să le adreseze o urare pensionarilor din RM, i-a îndemnat „să lupte pentru drepturile lor şi să nu se lase înşelaţi de vise comuniste. Cei 35-40 de euro (pensia medie din RM) sunt o ruşine şi o lipsă de respect faţă de munca lor. Aceşti bani nu au cum să ofere un trai nici măcar decent”.

„O pensie atât de mică e nedreaptă”

Nu mai puţină uimire privind mărimea pensiilor din RM a exprimat şi doamna Janeta Teşilă, fostă profesoară de biologie şi geografie din satul Crăguieşti, comuna Siseşti, judeţul Mehedinţi, cu o pensie de 1800 de roni (circa 7500 de lei moldoveneşti). ,,Cum trăiesc sărmanii de ei acolo? O pensie atât de mică e nedreaptă! Starea lucrurilor neapărat trebuie să se schimbe în viitor, fiindcă şi basarabenii, alături de noi, merită o viaţă mai bună!”. Întrebată dacă îi ajunge pensia pentru viaţă, doamna Teşilă a răspuns afirmativ: ,,Mai ţinem o pasăre pe lângă casă, mai avem şi puţin pământ şi, mulţumită lui Dumnezeu, n-am putea să ne plângem de ceva”. În fine, doamna în vârstă de 82 de ani le-a urat pensionarilor moldoveni ,,să aibă grijă de sănătate, ca să se poată bucura de copii şi nepoţi”.

„Spune-le celor în vârstă să nu se teamă de România!”

,,Spune-le celor în vârstă să nu se teamă de România, să vină cu noi împreună”, m-a îndemnat doamna Nuţa Maier, pensionară de la Piatra-Neamţ, care a muncit 32 de ani ca laborant la fabrica de hârtie din localitate şi beneficiază de o pensie de 1462 de roni (circa 6060 de lei moldoveneşti). ,,Suntem şi noi moldoveni aici, dar români cu toţii, prea multe discuţii deşarte pe tema asta!”. Fiul doamnei, Vasile, se implică în discuţie: ,,Să nu-ţi faci cumva impresia că în România starea lucrurilor e ideală. Avem şi noi destule probleme cu sărăcia. Media de 850 de roni este trasă în jos de pensiile de la ţară, care pot fi de doar 300 de lei româneşti, ale acelora care au lucrat toată viaţa la câmp. Dar cei care au fost muncitori în fabrici sau bugetari au peste 1200 de roni, ca să nu mai vorbim de cei cu studii superioare, care au spre 2000 de lei”.

„Nu port nicio vină că am pierdut cetăţenia ţării mele”

Am reuşit să discut şi cu basarabeni care ridică pensii de la Statul român, e vorba de cetăţeni ai Republicii Moldova care îşi au reşedinţa în România. Majoritatea dintre ei, fără vreo zi lucrată în ţara vecină, beneficiază de pensii în mărime de 700-800 de roni.

Irina Luca (nume schimbat la rugămintea doamnei), în vârstă de 83 de ani, funcţionar cu poziţie înaltă în fosta RSS Moldovenească, beneficiază actualmente de o pensie lunară de 800 de roni (circa 3500 de lei moldoveneşti). ,,Imediat după căderea regimului comunist în România şi destrămarea URSS-ului, am mers la unchiul meu (fratele tatălui) în România, la Braşov, şi el mi-a făcut viză de reşedinţă în apartamentul său, căci eu m-am născut în România şi nu port nicio vină că am pierdut încă din copilărie cetăţenia ţării mele!”. Întrebată dacă se descurcă cu această pensie, doamna mi-a spus că e mulţumită de puţinul pe care îl are şi, punând în cont şi pensia (moldovenească) a soţului, le ajunge pentru viaţă.

Nu faci târg cu demnitatea naţională

Maria Işaev, istoric-cercetător basarabean, autoare de monografii despre personalităţi basarabene, publicate pe ambele maluri ale Prutului, s-a stabilit încă din 1999 la Bucureşti şi beneficiază de o pensie de circa 700 de lei româneşti (aproximativ 3000 de lei moldoveneşti). Ea ne-a explicat că pensiile basarabenilor din România sunt mici, dar preţurile sunt aceleaşi ca şi în RM, ba chiar în unele cazuri mai mici. Dna Işaev susţine însă că n-ar pune accentul, în scop propagandistic, doar pe mărimea pensiilor. ,,Oricât de săracă aş fi, nu mi-aş dori niciodată o pensie de la o Rusie imperială sau de la ,,căpuşa” ei, Transnistria. Nu faci târg cu demnitatea naţională, nu faci târg cu diavolul, nu negociezi Patria!”.

Concluziile de rigoare rămân la discreţia Dumneavoastră, stimaţi cititori!