Memoria conflictului de pe Nistru: iertare şi reconciliere prin credinţă creştină

DIFEREND // „Nu putem trăi aşa mai departe, iar eşecurile de azi sunt rezultatul politicii de atunci. Nu mă pot resemna că trăim separat. De la Dumnezeu ne este dat să trăim împreună”

Pentru a readuce în atenţia opiniei publice din Republica Moldova ideea reconcilierii societăţii moldoveneşti prin credinţă și iertare creştinească, reprezentanţii mediului academic şi universitar şi ai societăţii civile de pe cele două maluri ale râului Nistru s-au întâlnit recent la o masă rotundă cu genericul „Memoria conflictului de pe Nistru: iertare şi reconciliere prin credinţă creştină”.

În opinia directorului Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, Anatol Petrencu, deşi va fi foarte dificil, este necesar să găsim un colac de salvare convingător pentru populaţia celor două maluri ale Nistrului care să ducă la soluţionarea conflictului. „Unionismul din dreapta Nistrului a fost folosit drept o sperietoare pentru cei din stânga Nistrului, fapt care a îngreunat procesul de soluţionare a conflictului”, a spus Anatol Petrencu. El pledează „pentru o rezolvare echitabilă a acestui diferend, prin care Transnistria să se regăsească, cu un statut special, în componenţa R. Moldova”, pe care o defineşte drept „cel de-al doilea stat românesc”.

Sergiu Tabuncic, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie, Stat şi Drept, a menţionat că apropierea celor două maluri ale Nistrului ridică probleme multiple şi complexe, care merită o dezbatere serioasă. Totodată trebuie să stabilim mijloacele necesare pentru apărarea valorilor pentru care s-au jertfit conaţionalii noştri. Sursa citată a subliniat „că în acest dialog trebuie antrenat un număr cât mai mare de oameni, care ar constitui, într-un viitor apropiat, acea masă critică ce ar conferi un caracter ireversibil împăcării comunităţilor de pe malurile Nistrului”.

„Unirea se va produce mai devreme sau mai târziu”

 

Virgiliu Bârlădeanu, cercetător ştiinţific la Institutului de Istorie, Stat şi Drept, a menţionat că obiectivul reuniunii este de a readuce în atenţia opiniei publice din Republica Moldova ideea reconcilierii societăţii moldoveneşti prin credinţă şi iertare creştină. Sursa citată a subliniat că „în chestiunea memoriei evenimentelor de pe Nistru din 1992 se cere afirmarea unui singur adevăr, dar trebuie spus totodată că, în numele iertării şi împăcării, e nevoie de a accepta existenţa unor alte puncte de vedere, fie chiar contradictorii. În acest sens, un schimb sincer de opinii în spiritul înţelegerii şi deschiderii spre conciliere poate favoriza apropierea părţilor conflictuale şi readuce încrederea cetăţenilor Moldovei în reîntregirea ţării”.

În acest sens, Grigori Volovoi, directorul Companiei de Radio şi TV „Novaia Volna”, a spus că problema unirii dintre cele două maluri ale Nistrului este un subiect demult interzis, deşi oricum se discută pe ambele maluri ale Nistrului. În cadrul mesei rotunde, Grigori Volovoi s-a pronunţat în favoarea găsirii unei idei unificatoare de stat pentru Republica Moldova.

În prezentarea sa „Iertarea – o virtute creştină”, Nicolae Fuştei, conferenţiar universitar, a punctat că „Adevăratul înţeles al iertării este de a ierta ceea ce este de neiertat, pe criminal cu fapta lui cu tot. Iertarea se aseamănă unei rezecţii a răului din organismul spiritual al vinovatului. Îl separi pe omul în cauză de fapta săvârşită, îl recreezi”.

Premisele reconcilierii

Domnul profesor Anatoli Vengherenko, din Tiraspol, în discursul său „Probleme social-economice comune şi premisele reconcilierii” a relatat  despre necesitatea creării bazei economice a reconcilierii, despre starea deplorabilă a economiei atât în raioanele Republicii Moldova din partea stângă a Nistrului, cât şi în cele din dreapta râului. Guvernarea de la Chişinău nu a demonstrat deocamdată un model de dezvoltare economică, model ce ar atrage atenţia oamenilor de afaceri şi a lucrătorilor din stânga Nistrului.

„Memoria colectivă: semnificaţie şi căi ale reconcilierii” a fost prezentată de dr. Ludmila Cojocaru, cercetător în cadrul INIS „Pro Memoria”. Conferenţiarul a comunicat că: „Reconcilierea este elementul central pentru societățile cu aspirații democratice. Iertare, împăcare, adevăr, amnistie, justiție tranzițională, reconciliere, unitate națională sunt cuvintele care au devenit noțiuni-cheie în studiile recente privind societățile cu memorii traumatizate. Potrivit dnei Cojocaru, apropierea dintre părți printr-un dialog susținut la nivel instituțional și individual despre trecutul recent traumatizant constituie una din principalele soluții care pot contribui la reconciliere între cele două comunități ale memoriei de pe cele două maluri ale Nistrului.

„E foarte greu să ierţi”

Participant la dezbateri, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a spus că e foarte greu să ierţi, precizând că în şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului corpul didactic educă copiii în spiritul dragostei şi al înţelegerii, nicidecum în cel al urii. Potrivit lui Iovcev, majoritatea oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului vor să aibă această reconciliere şi iertare. „Atât malul stâng, cât şi malul drept nu au ce împărţi, iar problema transnistreană trebuie rezolvată”, a conchis directorul liceului.

„Noi nu putem trăi aşa mai departe, iar eşecurile de azi sunt rezultatul politicii de atunci. Nu mă pot resemna că trăim separat. De la Dumnezeu ne este dat să trăim împreună. Eu sunt de-aici, părinţii mei, copiii şi nepoţii noştri. Nu trebuie să le oferim posibilitatea liderilor războinici să conducă ţara”, a încheiat spre sfârşitul discuţiilor Alexandru Gorgan, colonel (r), ex-viceministru al Apărării (1992-1995).

Evenimentul a fost organizat de Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” în cooperare cu Asociaţia Veteranilor de Război din Republica Moldova (1992) și Mănăstirea Noul Neamț, s. Chițcani.

Victoria POPA

The following two tabs change content below.