Medicii, îndemnaţi să muncească acasă

Medicii din Republica Moldova plecaţi peste hotare aşteaptă reforme, nu promisiuni deşarte din partea Ministerului Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a lansat recent campania „Cu fiecare lucrător medical acasă, Moldova e mai sănătoasă” prin care încearcă să influenţeze medicii din Republica Moldova să nu plece peste hotare, iar pe cei plecaţi să-i determine să revină la baştină. În acest scop, a fost creată şi o pagină web, prin care medicii plecaţi la muncă peste hotare vor fi informaţi despre schimbările în bine din domeniul sănătăţii.

Campania de informare se va desfăşura un an şi este una din activităţile Proiectului „Îmbunătăţirea managementului mobilităţii cadrelor medicale din Republica Moldova”, finanţat din bani europeni, proiect care costă circa două milioane de euro.

Solicitaţi de JURNAL, mai mulţi medici plecaţi peste hotare au privit cu scepticism acest proiect. I-ar motiva să se întoarcă acasă o reală reformă în domeniul sănătăţii, spun ei, investiţii în spitale care ar fi mai bine dotate, inclusiv în cele regionale, care duc lipsă acută de utilaj modern şi aparate de diagnosticare, ar veni dacă ar beneficia de salarii mai mari şi dacă birocraţia în cadrul spitalelor ar fi suprimată.

În RM se investeşte în reparaţii, nu în utilajul medical

Octavian Stăvilă

Chirurgul Octavian Stăvilă, originar din Chişinău, lucrează de 1,5 ani în Clinica „MediClin Krankenhaus” din oraşul Plau am See din Germania. Spune că medicii în această ţară sunt trataţi cu mult respect, nu se practică darea şi luarea de mită în spitale, iar salariile lor sunt de circa zece ori mai mari decât în R. Moldova. Ar reveni la baştină dacă ar dispărea corupţia şi nepotismul la pregătirea şi angajarea tinerilor specialişti, de altfel în instituţiile republicane şi la studii la rezidenţiat ajung doar fii de profesori, spune el.

Ar reveni la baştină dacă ar fi îmbunătăţite condiţiile din spitalele raionale şi centrele medicale rurale. „În luna august, am fost acasă în concediu. Am rămas şocat de reparaţia luxoasă din blocul central al USMF „N. Testemiţanu” şi de condiţiile şi sărăcia din spitalul raional Glodeni. În Germania, cei mai mulţi bani se investesc în instruirea şi pregătirea medicilor, în dotarea spitalelor cu utilaj medical performant pentru a asigura un tratament calificat tuturor pacienţilor, nu în reparaţii de lux”, spune chirurgul. Acesta precizează că chiar dacă este un medic străin în spitalul din Germania, conducerea spitalului investeşte bani în dezvoltarea sa profesională.

Va reveni, dar nu în calitate de medic

Mihaela Jardan

La rândul său, Mihaela Jardan, medic neurolog la aceeaşi clinică, originară din Ungheni, spune că a plecat din Republica Moldova mai mult din cauza lipsei oportunităţilor de dezvoltare profesională. „Birocratia e îngrozitoare în spitalele de acasă, îţi trebuie o sută de semnături şi consilii ca pacientul să beneficieze de investigaţii.

Sigur că o cauză care îi determină pe medici să plece sunt salariile mizere pe care le primesc, în special medicii începători. E o responsabilitate extrem de mare să fii medic, sunt ani grei de studii. Nu e corect ca infirmierele să primească mai mulţi bani decât medicul-rezident”, spune ea.

Medicul nu exclude posibilitatea întoarcerii în RM, doar că nu în calitate de medic. „Cred că nu aş mai putea să lucrez în alte condiţii decât cele de aici. În RM este nevoie stringentă de investiţii în dezvoltarea profesională a medicilor, iar strategiile de tratament trebuie mereu actualizate. La noi încă se tratează ca pe vremurile sovietice, cu medicamente scumpe şi total ineficiente”, mai spune medicul.

Totodată, spune ea, sistemul de Asigurări este unul imperfect, pacientul trebuie să stea zece zile în spital ca să plătească casa de asigurări tratamentul, ceea ce e o prostie. Diagnosticarea unei maladii ar trebui să dureze trei–patru zile, nemaivorbind de faptul că multe afecţiuni ar putea fi tratate eficient şi ambulant.

Greutăţi la echivalarea diplomei

Ludmila Platon

Ludmila Platon a lucrat un timp în calitate de asistent medical la un spital din Elveţia. Spune că este foarte greu pentru o persoană din spaţiul ex-sovietic să-şi găsească aici un loc de muncă. După ce i-au studiat dosarul, reprezentanţii de la Organizaţia „Crucea Roşie” i-au spus că pentru echivalarea diplomei are nevoie de un curs de studii teoretice şi jumătate de an de practică. Cursul a costat-o zece mii de dolari.

Cu greu şi-a găsit un loc pentru a practica într-un spital. Deşi lucra în rând cu celelalte asistente medicale, lucrul său nu era plătit. „Am lucrat şase luni în secţia chirurgie a unui spital regional. Nimeni nu-mi da nicio explicaţie. Trebuia singură să mă descurc, asta era regula. Am început să deschid dulapuri, să caut ce şi unde se află. Cu timpul, m-am adaptat”, spune Ludmila.

După finisarea practicii, i-a fost la fel de greu să-şi găsească un loc de muncă, de altfel ca şi până la începerea cursului. „Am luat legătura cu mai multe agenţii de angajare în câmpul muncii care mi-au spus că am un dosar bun, dar nu sunt acceptată, cel mai probabil pentru că sunt străină în această ţară. Persoane ca mine, de regulă, se angajează, la aziluri de bătrâni, dar şi acolo în calitate de dădace, nu de surori medicale. Am încercat să lucrez la un azil, însă n-am rezistat. De cinci luni sunt şomeră”, spune tânăra care de ani buni este căsătorită în această ţară şi are o fetiţă.

Deşi nu ar putea să se întoarcă la baştină, mai spune că anume salariile mici din RM au determinat-o să plece peste hotare. Deşi îi place mult profesia, suferă din cauza că nu o poate practica. „Nici să fii străin printre străini nu e uşor. În RM se vorbeşte mult despre reforme, era cazul ca schimbarea să înceapă cu o reformă profundă în domeniul sănătăţii. Sunt sigură că personalul medical nu ar pleca dacă s-ar investi în salarii şi în utilajul medical. Îndemnuri însă de genul „veniţi acasă” mi se par sterile şi fără rost”, mai spune asistentul medical.

În 20 de ani, sistemul de sănătate a rămas fără 40 la sută din specialişti. Un studiu efectuat de Ministerul Sănătăţii arată că numărul asistenţilor medicali s-a înjumătăţit de la 46 de mii în 1990 la aproape 23 de mii în 2012.

Autorii studiului constată că deficitul este cauzat şi de migraţia peste hotare. Potrivit Ministerului Sănătăţii, cei mai mulţi dintre cei plecaţi din R. Moldova în perioada 2007–2011 au ales să profeseze în ţări din fosta Uniune Sovietică.

Aproape 13 mii s-au angajat în spitale din Ucraina, iar aproximativ 10 mii au ales Rusia. Totodată, peste trei mii muncesc în Statele Unite ale Americii, iar mai mult de o mie – în Germania.

Peste hotare, salariul lor este de circa 2500 de euro, pe când în Republica Moldova salariul unui medic rezident este în medie de aproximativ o mie de lei, iar un specialist cu o vechime mai mare câştigă circa 4000 de lei.

 

Svetlana COROBCEANU