Medalia ce uneşte veteranii

Medalia comemorativă concepută ca una comună a împărţit veteranii în două tabere – cei care susţin decizia lui Ghimpu şi cei care sunt de partea lui Voronin

Decizia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu de a decora pe data de 9 mai toţi veteranii celui de-al doilea război mondial, atât pe cei care au luptat în armata română, cât şi pe cei din armata sovietică, a trezit un val de nemulţumire. Adversarii acestei hotărâri, majoritatea fiind comunişti, pun sub semnul întrebării forma medaliei, declarând că aceasta seamănă cu svastica nazistă. Lor nu le place nici culoarea crucii, nici faptul că vor fi decoraţi veteranii din ambele armate, strâmbând din nas până şi la statutul membrilor Comisiei Naţionale de Heraldică ce a decis cum va arăta medalia comemorativă. Deşi se discută aprins pe marginea acestui subiect, se pare că nimeni nu a luat în seamă părerea persoanelor care urmează să fie decorate, veteranii rămânând în umbră.

„Într-un timp, noi în genere nu eram recunoscuţi. Acum, însă, suntem trataţi la fel ca veteranii din armata sovietică. De sărbători, de obicei, ne cheamă la primărie, dar separat. Într-un an, pe cei din armata sovietică primii, şi apoi – pe noi, în alt an, cei din armata română sărbătoresc primii. Oricum ei se uită de fiecare dată rău la noi. Cred că merităm cu toţii să fim decoraţi”, constată Petru Ciobanu, preşedintele Asociaţiei veteranilor de război ai Armatei Române.

Toţi într-o groapă
De aceeaşi părere este şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu, considerând că decorarea doar a ostaşilor moldoveni care au luptat de partea sovietică nu este una întocmai corectă, trebuie să fie luaţi în seamă şi veteranii armatei române. „Important este că şi unii şi alţii sunt cetăţenii noştri. Întrucât acordul venit din CSI nu reglementează problema celorlalţi veterani, noi îi vom decora pe toţi cu o medalie comună”, a declarat Ghimpu de la tribuna parlamentului la 5 martie curent.

Declaraţia lui Mihai Ghimpu vine în urma deciziei şefilor de state CSI, luată la summit-ul de la Bişkek, care priveşte decorarea cu medalii a veteranilor care au luptat în armata sovietică în perioada 1941-1945. Conform deciziei adoptate la forul CSI, fiecare stat membru al CSI urmează să aloce o sumă de bani pentru confecţionarea acestor medalii jubiliare, dedicate aniversării a 65-a de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

„Nu s-a renunţat la aceste medalii. Pur şi simplu veteranii din armata sovietică vor avea două medalii”, a menţionat Mariana Şlapac, preşedinta Comisiei Naţionale de Heraldică. Cu două medalii se vor alege şi cel mult 40 de veterani din armata română. „Am depus la ambasada României vreo 40 de dosare pentru a primi medalii jubiliare din România. În Republica Moldova suntem vreo 2000 de veterani de război care au luptat în armata română, dar puţini au toate actele necesare pentru a confirma acest lucru”, explică Petru Ciobanu.

De partea cealaltă a baricadei sunt veteranii de război din armata sovietică. Aceştia sunt deranjaţi mai puţin de forma medaliei comemorative, despre care se tot discută; îi preocupă mai mult faptul că sunt echivalaţi cu veteranii din armata română. „E ca şi cum ne-ar pune pe toţi într-o groapă!”, ne-a spus indignată Lucheria Repida, veteran de război al armatei sovietice.

„De-aş fi eu veteran…”

Între timp, liderul PCRM, Vladimir Voronin, consideră că decizia AIE de a decora cu cruci comemorative toţi veteranii celui de-al doilea război mondial este una „fascistă”. Ex-preşedintele a declarat că dacă ar fi fost şi el veteran nu ar fi acceptat nici în „ruptul mâinii” această medalie. „Să fiu veteran, mai bine mi-aş tăia mâna decât aş lua aceasta cruce”, se frăsuie Voronin.

Membrii comisiei heraldice, care au decis care va fi designul medaliei comemorative, susţin că forma de cruce nu are nicio legătură cu fascismul. „Dacă nu ar fi fost această campanie de denigrare atât în parlament, cât şi în presă, veteranii nu s-ar fi opus niciodată. Imaginea neestetică a medaliei care s-a vehiculat atât de mult, plus minciunile că, chipurile, această cruce se aseamănă cu cea nazistă, i-au şi indus în eroare pe bătrâni. La elaborarea medaliei am avut un singur scop: să facem o medalie comună, de conciliere. Să terminăm cu acest război şi cu dezbinarea oamenilor în ai noştri şi ai voştri. Să terminăm cu aceste complexe, stereotipuri care ne domină până în prezent. Prin urmare, nu am vrut să fim banali şi am făcut o medalie originală”, conchide Mariana Şlapac.

Designul medaliei

Medalia de comemorare cu care vor fi decoraţi veteranii a fost făcută după modelul medaliei comemorative din 1918 care a fost înmânată veteranilor Primului Război Mondial din România. Este vorba de o cruce din tombac de culoare cenuşie, care are capetele în formă de romburi, iar în interior un medalion ce include simbolurile de pe stema Moldovei. Bareta de care va atârna crucea va fi colorată în negru şi alb, negrul fiind semn de doliu potrivit tradiţiei occidentale, iar albul, potrivit celei orientale.

„La elaborarea acestei medalii au lucrat specialişti din domeniul istoriei, al heraldicii, maeştri emeriţi în artă, specialişti din domeniul numismaticii…” În trecerea în revistă făcută de Mariana Şlapac nu este pomenit vreun bucătar, aşa precum insista Valeri Klimenko, cel care în una din emisiunile Jurnal TV se arăta foarte indignat de componenţa comisiei, cerând constituirea unei noi structuri care să decidă cum va arăta medalia comemorativă.

De 9 mai, medalii comemorative vor primi 7.000 de veterani de război – atât cei care au luptat în armata sovietică, cât şi cei din armata română.

The following two tabs change content below.