Măturătorul visător

PRINTRE OAMENI // Lucrând la salubrizarea străzilor, visează să călătorească peste mări şi ţări

Gunoaiele din Chişinău, sufocante şi urât mirositoare, nu sunt un prilej de mândrie pentru capitala noastră. Totuşi există perioade, mai ales primăvara, înainte de Paşti, când putem spune că trăim într-un oraş „curăţel”. Cei care mătură şi salubrizează în fiecare dimineaţă capitala de pe Bâc nu au o viaţă uşoară. Un exemplu în acest sens este cel al unui tânăr măturător.

Eugeniu Fabrițchi a început să lucreze măturător la vârsta de 18 ani. Absolvise ciclul gimnazial și, având doar nouă clase în spate, a mers să muncească din greu, alături de mama sa, care mătura străzile. Nu a ezitat să o facă, fiindcă rămăsese orfan de tată la 16 ani. La un an după ce s-a angajat ca măturător, i-a murit şi mama, de o boală incurabilă. Așa a rămas să aibă grijă de bunica. El este cel care-şi întreține mica familie, pentru că pensia de 900 de lei a bunicii nu ajunge nici pentru achitarea serviciilor comunale.

Nu îi este ruşine de ceea ce face

Cu toate acestea, chipul lui Eugeniu rămâne senin, iar măturatul pe bulevardul Dacia îi aduce o bucurie aparte, fiindcă îi place munca fizică. Înfățișarea binevoitoare, zâmbetul timid și ochii limpezi nu trădează un tânăr chinuit de necazuri și dureri, ci mai curând o fire maturizată timpuriu, un caracter șlefuit de lipsuri, o persoană ducându-și resemnat crucea.

Îl deranjează foarte mult oamenii needucați, cei care aruncă deșeurile chiar în curtea în care locuiesc, arătând astfel că nu se respectă pe ei înșiși, dar nici munca măturătorilor. Cu toate acestea, simte că e apreciat de colegi, care îl știu ca pe un tânăr sârguincios și săritor la nevoie. Deocamdată nu se vede lucrând în altă parte. Spune că se mulțumește cu ceea ce are. Nu se sfiește de meseria sa. Are o deosebită satisfacţie văzând că în urma sa străzile rămân curate.

„După ce mătur străzile, citesc romane de aventură”

Se trezește în fiecare dimineața la ora 5 dimineaţa, pentru ca la ora 6.30 să fie la serviciu. Își termină ziua de muncă la ora 12.00, apoi merge acasă, unde-și petrece timpul în lecturi. Îi plac în mod deosebit romanele de aventură și cele polițiste, mai citește și din clasicii ruși, mai mult din Tolstoi și Turgheniev. Acum citește o carte de aventuri despre primii piloți ruși – „Cerul și pământul”, semnată de Vissarion Saianov. Face economii la sânge şi, uneori, îşi cumpără câte o carte, dar mai mult citeşte cărțile din biblioteca rămasă de la părinții răposaţi.

Face experimente chimice

Zice că și el ar vrea să călătorească, dar trebuie să aibă grijă de bunica sa, de aceea nu-și poate permite să plece. Este uluitor entuziasmul cu care povestește despre dorința sa de a călători peste mări şi ţări, fără a se plânge de lipsa banilor. Romanele de aventură îi compensează dorința de a explora noi tărâmuri. Mai are un mic hobby – chimia sau, mai bine zis, experimentele chimice. Și-a amenajat un mic laborator acasă. Spune că instrumentele din laboratorul său sunt foarte simple, de aceea nu poate face experimente mai complexe. Îi place foarte mult chimia, dar nu ştie dacă ea poate deveni profesiunea sa.

În Chişinău sunt 800 de măturători

„Ar trebui să avem în Chişinău circa 3000 de măturători, dar avem doar 800”, a declarat pentru JURNAL Petru Gontea, director al Direcţiei generale locativ-comunale şi amenajare a Primăriei municipale. Norma unui măturător este de 4500 metri pătraţi zilnic, salariul pentru măturarea unei astfel de suprafeţe e de 2000 de lei. Adesea măturătorii iau o normă şi jumătate sau chiar două, şi atunci salariul lor se ridică la 3500-4000 de lei. În anii trecuţi, fluctuaţia de cadre în domeniu era foarte mare, acum situaţia s-a stabilizat, afirmă Petru Gontea, recunoscând că, din păcate, puţinii măturători ce lucrează în capitală sunt oameni în vârstă (de peste 50 de ani) sau bolnavi şi nu reuşesc să cureţe lună oraşul, mai ales că avem în Chişinău doar 15% din numărul total de coşuri de gunoi necesare. Din cauza bugetului foarte mic, Direcţia generală locativ-comunală nu poate procura destule coşuri de gunoi, iar oamenii aruncă gunoaiele unde se nimereşte.

Există, totuşi, sectoare în Chişinău unde echipele de măturători izbutesc să menţină curăţenia. Potrivit lui Petru Istrati, director al Întreprinderii de gestionare a fondului locativ nr. 5, măturătorii din subordinea sa fac curat pe bulevardul Dacia şi pe străzile Independenţei, Cuza-Vodă şi Valea Crucii.

„Populaţia nu este educată”

„SEL-5 are în statul de funcţii 49 de locuri pentru măturători, dar sunt angajaţi numai 16, majoritatea sunt oameni în etate. Cu toate acestea, ne descurcăm, ne străduim să facem faţă. Am cumpărat mături moderne, de plastic, mult mai rezistente decât cele făcute manual din mărăcini sau nuiele. Toată lumea a văzut cât de curat era bulevardul „Dacia” când a venit în vizită la Chişinău americanul acela (vicepreşedintele SUA Joe Biden – n.r.), bine-ar fi să fie aşa întotdeauna”, susţine Istrati, revoltat că „populaţia nu e educată, locatarii nu au o cultură elementară, aruncă pe fereastră pungi de gunoi, iar în stradă lasă hârtii, chiştoace, cutii şi sticle”.

Directorul SEL-5 are cuvinte de apreciere pentru mai mulţi măturători din întreprinderea pe care o conduce, iar despre cel mai tânăr dintre ei, Eugeniu Fabriţchi, ne-a spus: „Îmi place cum lucrează băiatul ăsta!”.

Vadim VASILIU