Matahala

25.000 de angajaţi are Guvernul R. Moldova cu toate subdiviziunile sale teritoriale pentru care se cheltuieşte anual 1 miliard 400 de milioane de lei

Reforma administraţiei publice centrale a demarat oficial, cu aplomb, săptămâna curentă. La încheierea acesteia, statul moldovenesc ar trebui să fie mai bogat cu 70 de milioane de lei, să fie reduse funcţiile Guvernului, să fie favorizată concurenţa, să dispară schemele în care sunt implicate întreprinderile de stat etc.

Ilie Gulca      

Ar trebui să aplaudăm. Nu se ştie însă dacă vor fi atinse aceste obiective, deoarece totul este opac. Nu a fost înregistrată nicio discuţie publică, nici cu societatea civilă, nici cu mediul academic şi nici cu mediul de afaceri. În aceste condiţii, se bănuieşte un singur lucru, potrivit observatorului politic Oazu Nantoi, şi anume că himera controlată acum de democraţi va fi şi mai bine organizată, mai supusă şi mai obedientă.

25.000 de angajaţi are în prezent Guvernul R. Moldova şi toate subdiviziunile sale din teritoriu. Acest efectiv consumă anual 1 miliard 400 de milioane de lei. Cum s-a ajuns la această situaţie în care R. Moldova hrăneşte o armată de funcţionari al cărei număr este propriu unui imperiu? „În 2003, când a fost iniţiată antireforma administrativ-teritorială, am fost foarte critici, afirmând că această acţiune va avea un impact negativ. În consecinţă, actualmente previziunile noastre s-au adeverit. Din cauza antireformei efectuate atunci, R. Moldova, în condiţiile unei crize demografice, a angajat, între 2003 şi 2016, 11.000 de birocraţi, din care cel mai mult la nivel central – 9.500”, precizează expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniţă.

Moldova are 16 ministere şi 20 de miniştri. Pentru comparaţie, Guvernul Estoniei are 12 miniştri; al Ciprului – 12; al Maltei – 12; al Belgiei – 13; al Sloveniei – 13; al Spaniei – 14; al Slovaciei – 14; al Austriei – 14; al Ungariei – 15; al Lituaniei – 15; al Letoniei – 16; al Irlandei; al Cehiei, al Greciei – 16; al Bulgariei – 17; al Ucrainei şi al Germaniei – 18; al Italiei – 19; al Finlandei – 19; al Luxemburgului, Poloniei şi Olandei – 16; al României – 21; al Danemarcei – 23; al Suediei – 24; al Marii Britanii – 28; al Franţei – 40; al Rusiei – 31.

De ce trebuie efectuată mai întâi reforma administraţiei publice centrale?

„Toţi acordă cea mai mare atenţie guvernului, că din cele 16 ministere vor rămâne nouă. Însă autorităţile publice centrale reprezintă mult mai mult decât numărul de ministere, acestea presupun şi organele centrale de stat din teritoriu, zeci de subdiviziuni. Dacă până în 2003 Guvernul avea în teritoriu în total 15.400 de angajaţi, acum are circa 25.000! În această perioadă, am cheltuit în plus circa 20 miliarde de lei. În fiecare an, noi cheltuim 1 miliard şi 400 de milioane de lei pentru acest aparat umflat, din care aportul guvernului nu este decât de 1 miliard de lei. Fondul Monetar Internaţional ne-a semnalat, în mai multe rânduri, pe bună dreptate că noi cerem bani, dar îi risipim şi pe cei pe care îi mai avem. Trebuie să facem ordine în administrarea actului guvernării”, a precizat el.

„Autorităţile publice locale au nevoie de consultări, în plus, există oameni aleşi, care nu pot fi revocaţi. Reforma administraţiei publice locale trebuie efectuată responsabil. Cred că responsabilii de efectuarea actualei reforme publice centrale vor reuşi. Trebuie să reuşească, sunt obligaţi”, subliniază el.

Câţi bani vor fi economisiţi în urma reformei?

„Optimizarea ministerelor ar aduce din punct de vedere financiar reduceri de 5%. Reforma guvernului central, a ministerelor, agenţiilor, subdiviziunilor, care sunt concentrate în mun. Chişinău, plus toate structurile teritoriale, ar genera economii în valoare de 30–40 mil. de lei”, a estimat Ioniţă.

Însă nu aceasta este cel mai important în opinia experţilor, ci faptul că va fi modificat modelul. Guvernul R. Moldova trebuie să-şi schimbe moaca din una totalitară, în una democratică. „Nu este funcţia ministerelor să administreze obiectivele de stat, ministerele în R. Moldova trebuie să aibă atribuţii pe care le au aceste instituţii în economiile de piaţă. Reformarea Guvernului înseamnă schimbarea paradigmei, guvernul nu va mai avea funcţiile pe care le are acum. Guvernul se ocupă de o serie de funcţii de care nu trebuie să se ocupe. De exemplu, administrând întreprinderi, executivul defavorizează întreprinderile private, distruge concurenţa. Trebuie reduse funcţiile statului, RM plăteşte oameni care exercită funcţii nocive pentru stat. După această reformă ar trebui să dispară schemele dubioase din întreprinderile de stat. Vom vedea însă cu ce se va încheia această reformă”, spune acesta.

Cine efectuează reforma?

Expertul Viorel Chivriga apreciază contextul social-politic actual drept favorabil pentru efectuarea acestei reforme, „unul mai bun decât cel al Guvernului Gaburici, Streleţ sau armaghedonului [Filat]. Acelaşi observator semnalează însă că nu există un punct de vedere comun şi o garnitură competentă care să acceadă la implementarea reformei. „Or guvernarea trebuie să discute şi să acţioneze în comun cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, sectorul academic şi partenerii de dezvoltare”, afirmă el.

După Chivriga, numărul funcţionarilor contează, dar aceştia nu fac atât de mult cât capacitatea instituţională a ministerelor din guvernul viitor. Cel mai important lucru este mecanismul care trebuie să funcţioneze în noul format, un mecanism fără piese defecte care compromit eficienţa ministerelor. Resursele umane ale ministerelor actuale trebuie motivate pentru a păstra în funcţie persoanele competente, pentru a respecta principiul meritocraţiei, pentru a asigura eficienţa.

Scenarii privind viitorul guvern

Mai mulţi observatori şi-au dat cu părerea despre cum ar putea să arate viitorul guvern, însă aceasta e în plus întrucât democraţii au anunţat deja cum va arăta noul executiv. Acum două săptămâni, Vladimir Plahotniuc a spus că vor rămâne nouă ministere… PUNCT! Şi acestea vor fi Ministerul Economiei și Infrastructurii; Ministerul Finanțelor; Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiției; Ministerul Apărării; Ministerul Educației, Culturii și Cercetării; Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; Ministerul Sănătății și Protecției Sociale. „Vom respecta toate opiniile, ale colegilor din partid, din coaliție, chiar și din opoziție, însă decizia o vom lua în funcție de dorințele majorității cetățenilor”, a precizat Plahotniuc, făcând referire la discuțiile din interiorul coaliției despre reforma propusă.

Ce spun partenerii de coaliţie

Imediat după anunţul democraţilor, reprezentanţii liberalilor au declarat că susțin „necondiționat” reforma administrației publice centrale, deoarece aceasta ar reprezenta unul dintre „dezideratele” formaţiunii. Care va fi aspectul politic al acestui guvern? „Toate aceste ministere vor fi controlate de o singură persoană, Vladimir Plahotniuc. Adică va avea loc consolidarea controlului din partea unei singure persoane, aceasta este părerea mea. Asta nu are nimic în comun cu eficienţa, deoarece eficienţa aparatului de stat este o noţiune complexă, care include administraţia publică locală, lupta cu economia tenebră, dominaţia legii etc.”, a menţionat Oazu Nantoi.