Maria Tănase și serviciile secrete

Ar fi fost în stare să fumeze şi când dormea. Nu conta că sunt „Naţionale” sau ţigări fine. De fumat s-a luat de pe la 16 ani, când a început să umble prin cartier. Toată ziua stătea ori la o familie de nemţi din vecini, ori la popa Vasile: el a botezat-o, el a cununat-o şi tot el i-a făcut slujba de înmormântare. Maria Tănase a avut o viaţă pe care a împărţit-o, pe rând, cu mulţi bărbaţi: Maurice Negre, Sandu Eliade (regizor şi director al Teatrului Savoy), Mircea Crutescu (diplomat), Gheorghe Anghel (sculptor), Clery Sachelarie şi Constantin Brâncuşi.

La cincisprezece ani îşi încearcă norocul la concursul „Miss România”.

În cartea lui Gaby Michailescu „Maria cea fără de moarte” publicată în 2003, omul care a fost impresarul artistei povesteşte cum a picat la proba costumului de baie, considerându-se că este încă neformată la corp şi că are picioarele prea groase. Frumuseţea Mariei nu trece însă neobservată. Un medic tinerel de la spitalul Central o cucereşte şi o lasă gravidă la numai 16 ani. Pentru a scăpa de complicaţii, „iubăreţul” aranjează un avort. Gestul avea să o coste pe Maria, care nu va mai putea avea niciodată copii.

Viena, primul pas

După nefericita poveste de dragoste cu medicul, scrie Michailescu, Maria fuge de acasă şi se angajează casieriţă la unul din birturile ce animau mahalalele Capitalei în anii deceniului trei. Începe să cânte şi vocea ei place muşteriilor din cârciumile bucureştene. Apoi norocul îi surâde şi semnează un contract cu restaurantul „Neptun” de pe strada Buzeşti. În curând, avea să vină şi prima ei înregistrare magnetică, pentru acest lucru plecând la Viena la casa de discuri „Columbia”. Urmează prima înregistrare la radio şi drumul către celebritate este deschis. În 1939, participă la concertul dat în Pavilionul României de la Expoziţia Internaţională din New York unde cântă în faţa fostului preşedinte al SUA, Roosevelt, a lui Andre Gide şi Yehudi Menuhin.

Asaltată de amorezi

Fostul impresar îşi aminteşte, în biografia dedicată artistei, cum simpli clienţi ai restaurantelor, diplomaţi şi oameni de afaceri încercau să intre în graţiile Mariei. „Îi îngropau cabina cu flori”, spune Michailescu. Printre cei care doresc să o cucerească pe Maria s-a numărat şi americanul Ben Smith, supranumit „Regele aluminiului”, care o cere în căsătorie şi îi propune să meargă cu el în SUA. „Era în iunie 1940 şi plecarea ar fi însemnat fuga de război. Maria a ajuns doar până în Italia. Acolo, lovită de ”amorul de ţară”, cum spunea ea, lasă totul baltă şi se întoarce în România”, îşi aminteşte impresarul. Avea să se căsătorească un an mai târziu cu Clery Sachelarie, un fost moşier şi magistrat, asociat la restaurantul „Wilson”. Michailescu spune că nu era deloc un mariaj fericit, însă Maria nu-l putea părăsi. Sachelarie era un jucător înrăit la cursele de cai, iar Maria se temea că fără ea va muri de foame.

Maria Tănase – agent secret

Faima a dus-o pe celebra cântăreaţă Maria Tănase în intimitatea unor personaje politice importante ale lumii, în timpul ultimului război mondial. Viaţa ei, dar mai ales povestea colaborării inegalabilei cântăreţe cu serviciile de spionaj ale aliaţilor împotriva Germaniei lui Hitler, aşa cum o descriu unii istorici ai serviciilor secrete, poate fi oricând subiectul unui film de succes. America a avut-o pe Marilyn Monroe, Franţa, pe Edith Piaf, noi, pe Maria Tănase. America şi Franţa s-au închinat în faţa lor în văzul întregii lumi; noi, nu. Istoricul Mihai Pelin, în lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj şi poliţie politică”, afirmă că Maria avea la sfârşitul anilor ’30 relaţii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucureşti al agenţiei Havas şi rezident al serviciilor speciale franceze.

În anul 1940, artista face un prim-turneu în Turcia şi are ocazia să cânte în faţa preşedintelui ţării, Iamet Inonu. Al Doilea Război Mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul şi Ankara erau la acea vreme locul de întâlnire al agenţilor secreţi. La întoarcerea în ţară, Maria Tănase devine ţinta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care încearcă (printr-un maior) să o recruteze. Conform unor date ale Serviciului Secret de Informaţii din România, condus de Eugen Cristescu, artista refuză. Istoricul Cristian Troncotă, autorul mai multor cărţi despre serviciile secrete româneşti, este de părere că Maria Tănase l-a ajutat pe Cristescu în munca sa. „Se pare că celebra cântăreaţă i-a facilitat lui Eugen Cristescu, într-o perioadă destul de dificilă, unele schimburi de informaţii cu o serie de diplomaţi americani”, afirmă Troncotă.

În preajma lui Alfred de Chastelain

În 1941, Maria pleacă pentru a două oară în Turcia, unde susţine alături de orchestra condusă de Grigore Dinicu mai multe concerte la Ankara şi Istanbul. Ea a fost frecvent văzută în compania lui Alfred de Chastelain, ofiţer în serviciile secrete britanice. Chastelain lucrase timp de 14 ani în România, fiind directorul companiei petroliere „Unirea”. În februarie 1941, părăseşte România, întrucât intrarea acesteia în război alături de Germania nazistă avea să ducă la ruperea relaţiilor dintre regimul Antonescu şi Marea Britanie. El a preluat la Istanbul conducerea filialei SOE (structură a spionajului britanic) ce includea România. În decembrie 1943, Alfred de Chastelain este paraşutat, alături de ofiţerii britanici Ivor Porter şi Silviu Metianu, pe teritoriul României în celebra acţiune „Autonomus”. Cei trei vor fi arestaţi şi luaţi în grijă de Serviciul Secret de Informaţii. De Chastelain şi Porter aveau să părăsească România în 24 august 1944 la bordul unui avion românesc cu destinaţia Istanbul, în timp ce Metianu va fi angajatul misiunii militare britanice de la Bucureşti. În Turcia, De Chastelain avea să-i propună Mariei să nu se mai întoarcă în România, oferindu-i un post la radio Londra. Artista refuză oferta şi se întoarce în ţară, unde e arestată. Este acuzată că ar fi conlucrat cu reţeaua de spionaj britanică condusă de inginerul Rică Georgescu, fost coleg la „Unirea” cu Alfred de Chastelain, şi recrutat de acesta. Probele sunt insuficiente, iar artista este eliberată.

(continuarea o găsiţi în numărul următor)
După surse din presa bucureşteană