Maria Stoianov: „Talentul ia naştere din multă muncă şi din bunătatea inimii”

Interpretă, cunoscută textieră şi autoare a peste 300 de piese muzicale, cântate de interpreţi de pe ambele maluri ale Prutului, Maria Stoianov ne întâmpină şi discută cu noi cu o simplitate de parcă ne-am fi cunoscut de un car de ani. Fire veselă, artistică, azi, 28 februarie 2014, de ziua sa de naştere, Maria lansează un nou CD. Aprecierile prietenilor care au reuşit deja să-l asculte o însufleţesc. Îşi doreşte noi realizări, noi colaborări atât cu interpreţii cunoscuţi, cât şi cu tineri talentaţi în plină afirmare.

vedete_20091125_03De-a lungul carierei sale, artista emerită Maria Stoianov a lansat cinci CD-uri şi a publicat două volume de versuri. Cariera însă n-a împiedicat-o să fie o bună mamă, soţie şi fiică. De altfel, spune artista, „talentul omului îşi are rădăcini, nu în ultimul rând, în bunătatea sufletului”.

Două surori

Puţini dintre noi ştiu că cele mai cunoscute piese ale multor interpreţi autohtoni sunt scrise de compozitoarea Maria Stoianov – „A doua tinereţe a început”, „Maria”, „Viaţa mea”, „Ochii mei” şi multe altele. Originară din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni, Maria Stoianov spune că dragostea pentru muzică şi cântec i-a fost insuflată iniţial de bunica ei. „Lăutar cu scripca veche, / Ia mai cântă-mi la ureche”, sunt versurile rămase de la ea. În rest, ca în orice familie de moldoveni, se cânta la sărbători”, mărturiseşte ea. Are o soră, Luminiţa. „Suntem două surori la mama, născute dintr-o dragoste mare. Mama a fost căsătorită o singură dată, dar de acelaşi bărbat a divorţat de trei ori, reuşind să construiască trei case. Sora cântă la cobză. Mama nu a ştiut că sora învaţă la şcoala de muzică un an de zile. Eu am dus-o acolo, unde a studiat baianul, apoi cobza la Chişinău. Astfel mi-am făcut acompaniament pentru vioară”, rememorează câteva întâmplări din viaţa sa, Maria Stoianov.

Cântate de lume

Susţine că „omului îi sunt date de la Dumnezeu genele cu care el trebuie să se nască şi tot talentul unui compozitor, textier vine din trăirile sufleteşti de veacuri ale neamului. De acolo cred că mă trag şi eu. Tot timpul mă rog Domnului să-mi dea câte un fir din noosferă, ca să-mi dea câte-un gând, pe care să-l pot aşterne într-o melodie frumoasă”. Aşa a reuşit pe parcursul anilor să dea viaţă la mami multe melodii care au devenit şlagăre.

Are editate două volume de versuri: „Şi îngerii ca omul plâng” (2008), a doua „Gânduri ţesute în suflet” (2010), două cărţi unde sunt compartimente cu versuri lirice, de protest social, filosofice. În prima carte sunt înserate şlagărele cântate de toată lumea: „A doua tinereţe a început”, „Maria”, „Viaţa mea”, „Ochii mei”.

Din anul 1995, împreună cu sora sa, Luminiţa (cobză) şi Zinaida Bolboceanu, au întemeiat grupul folcloric „Ethnos”.

Cunoscută pe ambele maluri ale Prutului

Cu Luminiţa Stoianov are înregistrate cinci CD-uri în România, trei dintre care sunt muzică populară, cobză-vioară şi voce Zinaida Bolboceanu, un CD cu Ioana Dordea şi un CD cu Galina Ursu şi Tamara Ancuţei. Este cunoscută pe ambele maluri ale Prutului. În anul 2000, cucerind România împreună cu Zinaida Bolboceanu, a luat premiul Etnos al Ministerului Culturii din România, după Nicolae Botgros.

Maria Stoianov interpretează nu numai muzică populară. Cunoscuta compozitoare cântă tangouri, valsuri şi muzică uşoară. „Am realizat anul trecut un CD cu Fuego, „O lacrimă de cântec”. Am scris zece piese pentru Fuego. Le cântă în România. Piesa „Chişinău” îmi aparţine ca muzică şi text”, afirmă compozitoarea. Stilul şi felul ei de a scrie este apreciat de mulţi interpreţi autohtoni şi din România, peste 50 la număr.

Relaţii de colaborare durabile

Scrie doar în momente de ispiraţie. „Numai dacă stau de vorbă cu interpretul. Văd cum gândeşte, ce simte, dacă va putea să transmită cuvântul şi melodia mea, accept colaborarea. Am colaborat şi cu interpreţi în devenire, dar le impun condiţii în ceea ce priveşte imprimarea vocii, aranjamentul muzical şi nu permit să-mi schimbe melodia ori cuvintele. Dacă ar şti s-o facă mai bine, nu s-ar adresa la mine”, explică interpreta.

Maria Stoianov are colaborări frumoase cu Ion Suruceanu, Formaţia „Acord”, Anişoara Puică (3 CD-uri), Cristina Scarlat, Angela Marta de la Iaşi, Olga Ciolacu, Cezara, Carolina Prepeliţă, Irina şi Anatol Bivol, Corina Ţepeş, pentru care am scris textul „Dorul lunii”, „Acelaşi drum” .

Chiar dacă colaborează cu mulţi artişti, spune că nu-i este greu niciodată să compună muzică, versuri. „Trebuie să fii simplu. Cum a spus Grigore Vieru: „Sunt un fir de iarbă”, iar eu am o poezie, cu un vers, dacă mi se permite ca replică marelui poet: „Nici fir de iarbă nu m-a lăsat să fiu pe pământ Grigore Vieru, pentru că noi suntem nişte seminţe, care mai roditoare, care mai puţin roditoare. Toate lucrurile bune provin de la simplitatea lor. Îmi displace când un artist sau un pretins artist se scarpină la urechea stângă cu mâna dreaptă”. Înainte de a crea ceva încearcă să-şi pună gândurile în ordine. Citeşte.

„Toate lucrurile care se întâmplă cu oricine sunt date de mult şi sunt înscrise în istoria naşterii omenirii. De la plămădeala care ţi-o pune Dumnezeu la naştere. Tot talentul omului de acolo vine şi din bunătatea sufletului, pentru că omul are multe impedimente în viaţă”.

Un spectacol de poezie şi cântec popular

La spectacolul de azi, 28 februarie 2014, „La prispa cu doruri multe”, dat la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, interpreta Maria Stoianov îşi lansează un CD de muzică populară (16 melodii cântate în timp, testate în toată România). Este un spectacol de poezie şi cântec popular, care coincide şi cu ziua sa de naştere. Pe CD, compozitoarea a scris: „Din necesitatea de a-mi exterioriza gândul, cânt cu voce tare, iar vioara mă ajută la vibraţiile sufletului în faţa Domnului”.

De la ea aflăm că în acest CD de muzică populară, artista emerită a împletit „toate gândurile sale cu dorurile ce-mi ies în cale, dorurile trăite în bucuria şi tristeţile poporului meu drag”.

Cei care i-au ascultat CD-ul cu cântece s-au arătat încântaţi. „Rodul muncii, aprecierile celor din jur sunt cea mai mare bucurie a mea”, mărturiseşte ea.

O privire în urmă îi spune că a realizat ceva, dar prin multă muncă. Îşi doreşte ca pe viitor Dumnezeu să-i păstreze familia intactă, „pentru că ea este oaza mea de linişte sufletească”. Are o căsnicie durabilă, „pe măsura creaţiei mele”, din care s-a născut Cătălina (19 ani). Îşi iubeşte jumătatea şi dacă nu ar fi fost el alături, nici n-ar fi existat piesa: „Dacă-n inima mea tu n-ai fi, dacă sufletul meu n-ar mai plânge…”, îngânată melodios de cunoscuta compozitoare.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa