Marea serbare de la Putna


20 de ani de la canonizare

 Imposibilul comunism cu ajutorul lui Ştefan cel Mare

 

Marea serbare de la Putna din 2 iulie, ziua strămutării la lăcaşurile de veci a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost punctul culminant al unul pelerinaj excepţional, organizat recent de Centrul de Pelerinaj „EMAUS” al Mitropoliei Basarabiei. Pelerini din mai multe localităţi ale RM au avut prilejul de a participa la suita de manifestări de la Putna, dedicate sărbătorii tuturor românilor şi celor 20 de ani de la canonizarea Sfântului Ştefan cel Mare

 

                        Un sobor de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române şi din Cernăuţi, din cadrul Bisericii Ortodoxe din Ucraina, sub oblăduirea ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, au oficiat o liturghie de zile mari, la care au pomenit ostaşii şi demnitarii de pe vremea lui Ştefan cel Mare care s-au jertfit pe câmpurile de luptă. Nu au fost trecuţi cu vederea nici pârcălabii şi nici vornicii de Cetatea Albă, de Soroca şi de Chilia, morţi pentru apărarea ţării. Vieţuitorii celei mai mari mănăstiri din România, dar şi din Europa, susţin că demult nu a fost la Putna atâta popor. Serbarea a fost încheiată cu un concert excepţional, susţinut de coralele de copii din Vicovul de Sus, şi cu un marş de defilare a militarilor români care au depus coroane de flori la mormântul marelui Ştefan.

Eminescu a propus ca 2 iulie să fie sărbătoarea tuturor românilor

 

La intrarea de la Putna, ne întâmpină o mândreţe de troiţă în stil maramureşean, în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă, înălţată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Am găsit la Putna o atmosferă de sărbătoare naţională, cu bucovineni îmbrăcaţi în straie populare, cu lacrimi în ochi, amintindu-şi de timpurile când înaintaşii lor veneau la „Ierusalimul neamului românesc” nu doar pentru rugăciune, ci pentru a fi în comuniune cu mişcarea de rezistenţă naţională. Se pare că spiritul de pe timpul lui Mihai Eminescu şi Ciprian Porumbescu reînvie. Cei prezenţi au audiat un buchet de cântece patriotice, ce au trezit dorul de Bucovina întregită, dar şi de vremurile vitejiilor şi sacrificiilor pentru idealurile naţionale.

 

Oaspeţii şi-au amintit de întemeietorii serbărilor de la Putna, consacrate lui Ştefan cel Mare, în special, de prima serbare din 1871 care a avut loc la îndemnul lui Eminescu la mormântul marelui Ştefan Vodă. O placă de pe zidurile mănăstirii, instalată anul trecut de Liga Studenţilor Români din Străinătate, la 140 de ani de la primul Congres al Tinerilor Români de Pretutindeni, a fost pusă ca pecete peste veacuri spiritului unificator, ideilor înnoitoare şi dragostei de ţară. „Fie ca exemplul înaintaşilor noştri să reprezinte un îndemn pentru noi toţi de a contribui la edificarea viitorului Patriei”, se menţionează pe placă.

 

„Marele voievod ne-a unit din nou”

 

ÎPS Pimen a invocat vrerea lui Eminescu, potrivit căreia, 2 iulie trebuie să fie sărbătoarea tuturor românilor. „Apărător al dreptei credinţe, al ţării, ctitor de biserici în vremuri grele, Ştefan cel Mare a dus această luptă pentru apărarea credinţei strămoşeşti. Europa îi datorează mult acestui voievod, pentru că în timp ce lupta cu preţul vieţii stăvilind puhoiul otoman, cei din Occident ridicau şcoli şi universităţi în linişte. A învins cu puterea lui Dumnezeu. Înainte de a începe lupta, Ştefan cel Mare cu oştenii săi posteau câteva zile. Astfel, biruiau în lupte. A ţinut la demnitatea poporului său, ca să nu fie rob nimănui decât lui Dumnezeu. Spune o vorbă populară: nu-i prost cel ce cere, ci-i prost cel ce dă. Cei străini de neamul nostru ne cer multe, dar noi trebuie să fim înţelepţi”, a spus ÎPS Pimen.

 

„Marele voievod ne-a unit din nou. A dispărut frontiera duhovnicească dintre noi, credinţa nu are frontiere. După grele încercări, înalt prea sfinţiţii părinţi s-au rugat ca să putem ajunge la aceste momente. Le mulţumim că au păstrat curată credinţa înaintaşilor noştri ortodocşi. Azi, poate eram nişte musulmani, fără marele voievod. Vă aşteptăm şi la noi, unde a fost Ştefan cel Mare”, a remarcat pr. Mihail Jar, episcopul de Bănceni, Cernăuţi.

Angelina Olaru

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)