Marcel Gherman, gânditorul cibernaut

coperta Marcel GhermanCartea lui Marcel Gherman „Generația Matrix”, apărută de curând la Editura Tipografiei Centrale din Chișinău, conține eseuri despre literatură, film, muzică, artă plastică, cititorul fiind invitat să urmărească și chiar să participe la aventura inițiatică a unui tânăr gânditor.

Autorul captează semnalele modernității

Volumul „Generația Matrix” poate fi citit și ca bildungsroman, din cele peste 200 de pagini ale acestuia aflăm cum autorul și-a construit din adolescență până la maturitate un sistem de valori, ne dăm seama ce înțelege el prin cunoaștere și cum captează în textele sale semnalele modernității, ale galaxiilor reale și fictive, tot mai ușor de accesat datorită internetului.

În eseul „Mărturisirile unui cibernaut” autorul afirmă că filmele SF și de acțiune americane, muzica underground, literatura science-fiction sau jocurile de computer, de la era Nintendo și Sega până la generația Playstation „constituie, de fapt, o formă de educație alternativă” și că „prin concepțiile filosofice din „Matrix” și „Avatar”, miliarde de spectatori din întreaga lume participă la un proces cognitiv care le remodelează continuu conștiința”.

Spre finalul aceluiași eseu citim: „Acest început de secol 21 se manifestă ca un timp al marilor transformări, în care se disting similarități cu perioada Renașterii. În anii ce vor urma vom vedea dacă abundența de informație va conduce spre un nou pas în evoluția umană sau dacă lumea va ajunge să cadă din inerție într-un alt Ev Întunecat”. Nu-i așa că ducem lipsă de astfel de priviri lucide, calme, scrutătoare asupra civilizației noastre care ne pare uneori ajunsă la marginea prăpastiei, iar alteori o vedem pregătită de o nouă strălucire, nu doar globală, ci intergalactică.

Civilizația noastră, pregătită de o nouă strălucire?

Marcel Gherman nu ține să-și etaleze neapărat calitățile de explorator, dar acestea ies la iveală în textele pe care ni le propune, structurate pe cinci secțiuni: „Noua realitate mediatică”, „Periplu și mit”, „Paradigme muzicale”, „Oameni și idei”, „Fervori milenariste”. Cartea conține de asemenea portrete ale unor gânditori moderni precum Alvin Toffler, Francis Fukuyama, Marshall McLuhan, Andy Warhol sau Jean Baudrillard, un amplu eseu despre istoria muzicii electronice, dar și texte ce pot fi percepute ca manifeste artistice individuale: „Cunoaștere și credință”, „Atemporalitatea orientală și progresul occidental”, „Dansând cu zeul Shiva”, „Despre libertate”.

Rolul magiei e preluat de tehnologie

„Rolul magiei este preluat acum de tehnologie”, remarcă autorul în Argument-ul de la deschiderea cărții, iar fraze de genul acesta nu au cum să nu atragă cititorul, deoarece promit călătorii fascinante, menite să împrospăteze inima și creierul.

Volumul lui Marcel Gherman e o construcție zveltă, elaborată din convigerea că „cel mai important lucru este principiul moral”, iar cultura și cunoașterea sunt arme „prin care rămânem ceea ce dorim să fim”.

Amintim că Marcel Gherman (născut în 1978) este prozator, eseist, critic de film, muzician. De la vârsta de 15 ani a publicat peste o sută de articole și eseuri. Colaborează la revistele „Sud-Est Cultural” și „Contrafort” unde susține rubricile „Bref” și, respectiv, „Trenduri”. Compune muzică electronică (sub pseudonimul Megatone), are discuri editate în Norvegia, Japonia, Statele Unite ale Americii, difuzate la posturi de radio din diverse țări. În 2011 a publicat volumul de proză „Cartea viselor” (Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Primăriei Chișinău pentru Tineret), care a intrat în Topul 10 al celor mai citite cărți ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Națională și Camera Cărții.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit