Mamuţii din Republica Moldova

 

Oase ale mamuţilor au fost descoperite în 99 de puncte pe teritoriul ţării noastre, iar multe fosile îi aşteaptă încă pe dealuri pe cercetători

Sute de mamuţi, mastodonţi, elefanţi, ihtiozauri şi alte „minunăţii” care au vieţuit acum milioane sau sute de mii de ani pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost descoperite de cercetătorii de la noi de-a lungul timpului. În recenta descoperire de la Valea Morilor din Chişinău, oamenii de ştiinţă au găsit, de exemplu, fosile de la şase mamuţi, vechi de 20 770 de ani, iar cea mai mare aglomeraţie de oase ale acestei specii de erbivore a fost descoperită acum 23 de ani în satul Climăuţii de Jos din raionul Şoldăneşti, unde se „odihneau” cel puţin 19 mamuţi.

 

Raisa LOZINSCHI-HADEI  

 

„Alo! Am făcut săpături şi am găsit nişte oase foarte mari. Vă interesează?”, aşa sunt chemaţi prin sate şi oraşe să facă descoperiri specialiştii de la Institutul de Zoologie (IZ) al Academiei de Ştiinţe. „E obligaţia noastră să mergem acolo unde suntem chemaţi, căci poate fi vorba de ceva valoros care să facă parte din patrimoniul ţării”, ne spune Teodor Obadă, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului. E adevărat că s-au mai întâmplat cazuri când în loc de mastodonţi, mamuţi sau elefanţi era vorba de oase de cal şi puteau fi lesne determinate de veterinarul din sat, pentru a evita un drum costisitor al oamenilor de ştiinţă, dar asta face parte din „riscurile meseriei”. Săpăturile la cel puţin doi metri sub pământ au scos la suprafaţă sute de kilograme de oase masive care sunt expuse astăzi fie la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (MNEIN), fie la muzeul din incinta IZ, fie prin sate, fie în muzee din Odesa, Iaşi, Bucureşti, Kiev, Sankt Petersburg, Helsinki sau New York.

 

Ihtiozaurul de la Soroca

Cea mai veche fosilă de vertebrate a fost descoperită la Soroca – dinţi de ihtiozaur (un fel de delfin – n.r.) vechi de 70-80 de milioane de ani. Primele descoperiri de acest gen pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost atestate încă în 1830, iar scheletul impunător de la MNEIN a fost găsit în 1966 în satul Pripiceni-Răzeşi din Rezina. Vârsta acestuia a fost precizată abia acum doi ani – Dinoteriul (o rudă a elefanţilor – n.r.) are între 8,8 şi 9,8 milioane de ani. Adâncimea cea mai mare din care au fost extrase oase este de 110 metri, într-o râpă de la Văleni, Cahul. În general, oamenii de ştiinţă îşi dau seama despre ce animal este vorba după dinţii descoperiţi în pământ. Potrivit lui Obadă, după ce sunt curăţite minuţios, oasele sunt unse cu un fel de clei amestecat cu spirt, procedură care se repetă peste doi-trei ani, pentru ca acestea să se menţină.

Satele cu mastodonţi

Acum, mai multe fosile zac pe dealurile ţării. „În 2004, la Duruitoarea Veche din Râşcani au fost descoperite oase ale unui mamut arhaic de 250-300 de mii de ani. Am făcut săpături parţiale şi am descoperit dinţi de fildeş, craniul, labele şi ne-am oprit din lipsă de bani. Am astupat cu nisip zona, în speranţa că vom continua. Primarul şi profesorii din sat insistau ca fosilele să rămână în sat pentru un viitor muzeu, dar acestea riscă să se distrugă dacă nu vor fi prelucrate corespunzător”, ne spune Teodor Obadă.

La cariera de la Cobusca, Anenii Noi, de exemplu, cercetătorii au lucrat timp de vreo 20 de ani şi au descoperit oase vechi de 2-1,5 milioane de ani de elefanţi, mai multe specii de cerbi, cai, struţi, rozătoare, dar nu mai au acces la ea de când aceasta a fost privatizată. „Este o colecţie foarte bogată, dar sute de oase ajung moloz pentru că nu ni se permite accesul”, spune Obadă. Alte fosile îi aşteaptă pe oamenii de ştiinţă la Văsieni, Ialoveni, unde au fost descoperite oase de elefanţi într-o carieră, la Talmaza, Ştefan-Vodă, unde au fost găsite oase de elefanţi, la Colibaşi, Cahul, unde pământul mai ascunde fosile de mastodont după ce au fost descoperiţi dinţii acestuia în formă de jug sau creste şi craniul.

Mamuţii vânaţi la Valea Morilor

„Era o privelişte oribilă. Închipuiţi-vă cum au venit mamuţii să se adape la râu, au fost atacaţi de oamenii preistorici şi în jur numai sânge, carne, zeci de oase despicate, mai sus nişte vetre pe care era coaptă, probabil, carnea. Şi asta în cea mai rece perioadă din epoca glaciară”, ne descrie Teodor Obadă imaginea de acum 20 770 de ani, reconstituită în baza descoperirilor de acum câţiva ani din Valea Morilor, când a fost secat lacul. „Înarmat” cu hârleţe şi periuţe, paleontologul a mers, mai mult pe cont propriu, să facă săpăturile de valoare şi a răscolit 1264 de metri pătraţi.

Acolo, pe lângă diversele obiecte de vânătoare confecţionate din oase de animal, Teodor Obadă a descoperit un antebraţ de mamut străpuns de o săgeată. Acest lucru întăreşte teoria precum că omul preistoric vâna aceste animale, în pofida convingerii unor oameni de ştiinţă sceptici în această privinţă din cauza dimensiunilor enorme ale acestor animale, fiindcă este al treilea os de mamut din lume găsit străpuns de armele de vânătoare confecţionate de oameni.

Buiucanii ascund craniile?

„La Valea Morilor nu a fost descoperit niciun dinte de sus sau craniu de mamut. Am găsit numai trei mandibule de jos. Capetele erau duse ca trofee la locul de trai. Probabil acesta era pe aproape, undeva pe sub sectorul Buiucani”, afirmă Obadă care a mai descoperit în Valea Morilor un fragment de corn de bizon, vreo 200 de melci tereştri şi dinţi de la patru specii de şoareci. După ce a prezentat un raport la o conferinţă din Franţa despre descoperirile din Valea Morilor, o universitate din Olanda s-a arătat dispusă să efectueze gratuit analizele de laborator pentru a determina vârsta fosilelor descoperite. O analiză de laborator costă cel puţin 850 de euro.

Muzeu pe malul lacului

Tot în zona lacului din parcul Valea Morilor, o echipă de arheologi condusă de actualul director general adjunct al Agenţiei Naţionale de Arheologie, Sergiu Bodean, au descoperit mai multe urme de civilizaţie, cele mai vechi datând cu mileniul 5 înainte de Hristos, şi anume o locuinţă cu un pat, vase de ceramică, unelte de muncă din piatră şi silex, statuete antropomorfe etc.

Teodor Obadă a făcut mai multe propuneri primăriei capitalei de a amenaja în Valea Morilor un muzeu în care să fie expuse fie vestigiile găsite la fundul lacului şi pe plaja de acolo, fie imitaţii din ghips ale fosilelor descoperite, care ar fi o atracţie turistică deosebită. Deocamdată, nu are niciun răspuns.

 

Un dinte de cinci kilograme

Înălţimea unui mamut ajungea până la 3,5 metri, lungimea – până la 4 metri, el cântărind până la 4 tone. Corpul său era acoperit cu lână şi păr, având o cocoaşă de grăsime în spate care îl ajuta să supravieţuiască în condiţii de lipsă a vegetaţiei. Mamuţii se hrăneau în special cu iarbă, dar şi cu lăstari de mesteacăn, salcie şi arbuşti. Aceştia migrau foarte des şi într-o zi puteau să parcurgă şi câte 30 de kilometri. Un dinte de mamut adult, descoperit în zilele noastre, ajunge să cântărească între trei şi cinci kilograme.

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)