Mămăliga de 550 kg de la Paşcani, demnă de Cartea Recordurilor

mamaliga 1Cea mai mare mămăligă a fost pregătită săptămâna trecută în curtea Institutului de Fitotehnie (IF)„Porumbeni” din comuna Paşcani, raionul Criuleni, în cadrul Festivalului Național „Ziua Porumbului”. Fermieri, localnici, ministrul agriculturii şi antreprenori din domeniul agriculturii au gustat din mămăliga de 550 de kg, din fripturică, porcul la rotisor şi porumb fiert. La Sărbătoarea Porumbului, aflată la ediţia a II-a, n-a lipsit nici tortul în formă de porumb pregătit cu drag de cofetarii de la S.A. „Franzeluţa”. La eveniment au participat zeci de fermieri din Republica Moldova și din România, reprezentanți ai companiilor agricole care produc tehnică agricolă, produse de uz fitosanitar și fertilizanți.

La deschiderea festivalului, Pintilie Pîrvan, directorul IF „Porumbeni”, a anunțat un minut de reculegere în memoria maestrului Mihai Volontir, care era petrecut pe ultimul drum în acea zi de 17 septembrie.

Adresându-se oaspeţilor evenimentului, Pintilie Pîrvan a spus că speră ca sărbătoarea „Ziua Porumbului” să „devină o tradiție pentru statul nostru, care este unul agrar”. El a precizat că în Franța o sărbătoare similară are o tradiție de circa opt decenii, iar în România a fost sărbătorită în acest an deja a şasea oară, în judeţul Ialomiţa.

 De la Ialomiţa la Paşcani

tehnica agricolaLa eveniment a fost expusă tehnică agricolă performantă, echipamente agricole, respectiv, şi câmpul experimental unde câteva companii producătoare şi-au prezentat hibrizii de porumb produşi în Republica Moldova.

porumb

Zinaida Mazur. Foto: Victoria Popa

Muzica populară, meşterii populari aflaţi la tarabele pline cu obiectele meşterite de mâinile lor, tehnica agricolă ş.a. îmbiau lumea la Sărbătoarea Porumbului, organizată în acest an pentru a doua oară.

La Festivalul Porumbului a venit şi Nicolae Sitaru, fermier din judeţul Ialomiţa şi şef al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa. Potrivit lui, formatul acestei sărbători este asemănător cu cel din România, de la Ialomiţa, unde s-a organizat în acest an a VI-a ediţie, chiar la ferma sa.

„Este un eveniment mult mai mare ca aici, dar e firesc pentru că noi cultivăm 2,6 milioane de hectare de porumb pe teritoriul României şi e principala cultură agricolă din România. Aceste sărbători sunt nişte schimburi de experienţe, învăţăm unii de la alţii şi avem ce lua. IF „Porumbeni” de la Paşcani a avut la noi şase hibrizi de testare în acest an şi mai urmează să fie testaţi încă doi ani. La sărbătoarea noastră au fost şi ei. Sperăm că, învăţând unii de la alţii, vom creşte porumb bun şi în cantităţi mari. Recolta de porumb diferă de la o zonă la alta şi în România. Fiecare fermier din orice zonă trebuie să se adapteze condiţiilor climaterice locale la cultivarea porumbului”, susţine fermierul.

„Cercetarea aplicativă în RM stagnează”

porumb4Unul din angajaţii institutului, Simion Musteaţă, doctor habilitat în agricultură, profesor şi cercetător, care activează la institut de 41 de ani, de când a fost fondat acesta, spune că ziua respectivă este una semnificativă atât pentru cei care activează aici, echipa de amelioratori, producători de seminţe, cât şi pentru fermierii şi consumatorii de seminţe hibride de marca „Porumbeni”.

„Aici sunt expuse în câmpul demonstrativ mai multe firme, inclusiv hibrizii de marca „Porumbeni”. În acest an drastic, cu condiţii climaterice grele, hibrizii sunt la acelaşi nivel şi mulţi din fermieri se orientează la seminţe de marca „Porumbeni” după costul lor şi după productivitatea lor”, susţine doctorul habilitat în agricultură.

Potrivit lui, după indicatorii productivităţii, puţini hibrizi au dat în acest an în jur de şase tone la hectar. „Deşi Festivalul Porumbului este numit al doilea festival naţional, Institutul acesta are o tradiţie mult mai mare. Pe vremuri, în Uniunea Sovietică, ocupam 6-7 milioane de hectare din 21 de milioane de hectare de porumb cultivate. Nu se începe istoria acestui institut din anul trecut, de la prima ediţie a acestei sărbători, dar din 1974, când institutul era unul din cele mai dotate colective de amelioratori şi producători de seminţe. Era un brand foarte apreciat, atât ca productivitate, cât şi în ceea ce priveşte calitatea seminţelor de porumb, în special a formelor parentale”, susţine Simion Musteaţă.

„Ca să obţii o recoltă performantă, este necesară şi o tehnologie de cultivare adecvată”

„În condiţiile actuale, soarta institutului nu e clară, deşi se spune că suntem asiguraţi. Institutul a trecut prin multe reorganizări şi fiecare reorganizare n-a dus la ridicarea nivelului de cercetări, a competitivităţii hibrizilor şi calităţii seminţelor. Reorganizările făcute în pripă n-au dus la efectul scontat. Baza materială tehnică este învechită, amelioratori tineri nu există, din păcate. Cei care sunt degrabă vor pleca la pensie şi alţii nu vin. Şi cu aceste probleme nu se confruntă doar această instituţie. În general, cercetarea aplicativă în RM stagnează. Asta ar fi durerea mea, fiindcă în RM, azi, amelioratorii nu sunt apreciaţi la justa valoare”, explică Simion Musteaţă situaţia din domeniu.

Din spusele sale, IF „Porumbeni” a avut perioade de aur şi nu crede că vor mai fi aşa perioade, deoarece motivaţia, stimularea autorilor care creează hibrizi este limitată.

Simion Musteaţă spune că, în prezent, cele mai mari suprafeţe de porumb în RM, atât ca sectoare de hibridare, cât şi ca porumb-marfă, le ocupă hibridul „Porumbeni-458”, cel mai solicitat fiind hibridul „Porumbeni”-461. Şi, deşi în acest an condiţiile climaterice au fost nefavorabile creşterii porumbului, fiecare plantă are ştiulete.

„În acest an s-a manifestat foarte bine un hibrid nou, promovat în producere – „Porumbeni- 383”, care a atins peste 6 tone la hectar”, relevă Simion Musteaţă. De la el aflăm că la acest festival realizările în tehnologia cultivării porumbului nu sunt prezente, deşi ar fi de dorit.

„Hibridul ca sămânţă nu înseamnă totul. Ca să obţii o recoltă performantă, este necesară şi o tehnologie de cultivare adecvată. Chiar în condiţiile din acest an, aspre pentru cultura porumbului, fermierii care au utilizat la timp erbicide, au dus îngrăşăminte şi au semănat planta la o densitatea normală, producţia a fost şi este mult mai înaltă”, susţine Mustaţă.

Potrivit lui, o condiţie importantă pentru ridicarea productivităţii porumbului în RM ar fi nu atât factorul biologic – sămânţa, hibridul, cât tehnologia de cultivare a porumbului, pentru că noi suntem într-o zonă aridă.

Meşteri cu mâini de aur

Anatolie si Constantin  Butucel

Anatolie şi Constantin Butucel. Foto: Victoria Popa

Cu creaţiile sale din lemn, meşterite timp de un an, s-a prezentat la festival şi meşterul Anatolie Butucel (41 de ani) din Micleşti, Criuleni, care este şi directorul Casei de cultură din sat. El şi-a expus lucrările din lemn pentru prima dată la o expoziţie. A venit ca să-şi promoveze lucrările. Bărbatul spune că nu a învăţat lemnăria, el este fost profesor de educaţie fizică. A lucrat la şcoală un deceniu. A început de la înfrumuseţarea curţii sale răspunzând la cerinţele copiilor, care s-a transformat într-un hobby. Primul obiect meşterit a fost o mică sirenă, făcută pentru fetiţa sa la sărbătoarea „Toamna de aur”. Vrea să-i înveţe şi pe alţii meşteşugul său, de aceea a deschis un cerc de creaţie pentru tânăra generaţie din localitate.

Alături de Anatolie era şi nepotul său, Constantin Butucel, care crede că trebuie să ai har şi dorinţă de a face ceva. Bărbaţii aveau expuse diferite animale – urs (2000 de lei), papagal (1500 de lei), bufniţă (1500 de lei), broască ţestoasă (800 de lei), arici (300 de lei). Sunt nişte preţuri modice pentru aşa lucrări. Beneficiari sunt grădiniţele de copii şi oamenii care ţin să-şi decoreze curtea.

Reţete noi şi vechi

porumb3Zinaida Mazur din Bălăbăneşti, Criuleni, a venit cu produse alimentare pregătite doar din porumb – biscuiţi, colaci, plăcinte, învârtită, printre care avea coapte şi două inimi gemene ale lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici. Din spusele ei, reţetele folosite la coacerea produselor de panificaţie sunt şi vechi, dar şi noi. Meşterul popular spune că toată viaţa experimentează în copturile sale ceva nou.

porumb2Reprezentanta SA „Franzeluţa” a venit la sărbătoarea porumbului cu un tort în formă de porumb. „Este un tort excluziv ornat special pentru această sărbătoare. Suntem pentru a doua oară şi venim cu acelaşi tort”, susţine Ludmila Colţa, şefă adjunctă a Laboratorului central al SA „Franzeluţa”. Pe masă mai erau expuşi biscuiţi cu porumb, pâine cu porumb – o reţetă utilizată şi în 2014.

Mămăliga pregătită într-un ceaun secular

mamaligaAnul trecut, mămăliga a fost de 534 de kg, anul acesta este de 550 de kg. La prepararea mămăligii au fost folosiţi 380 de litri de apă, 150 de kilograme de făină selectă, patru kilograme de sare şi trei kilograme de unt, ne spune Vasile Niculiţă, responsabil de pregătirea mămăligii şi a bucatelor de la eveniment. Din spusele domniei sale, mămăliga a fost pregătită într-un ceaun vechi, la căutarea căruia au fost implicaţi mai mulţi oameni, până a fost găsit. Pe lângă mămăligă la sărbătoare au fost şi alte diverse bucate: tocăniţă, frigărui, brânză de oi, un purcel fript, porumb fiert, porumb copt etc.

„Dacă vom respecta toate cerinţele necesare, vom fi înscrişi în Cartea Recordurilor, iar de numele institutului îşi va aduce aminte consumatorul”, a spus Pintilie Pîrvan, directorul IF „Porumbeni”. În prezent, recordul la cea mai mare mămăligă din lume îl deţine judeţul Cluj, România, în care s-a pregătit o mămăligă de circa 400 de kilograme.

Spre finalul evenimentului, conducerea IF Porumbeni și MAIA i-au premiat cu diplome pe cei mai fideli producători agricoli și pe producătorii de semințe de porumb.