Malformaţiile inimii măresc numărul de invalizi

SĂNĂTATE // „Anual, la un milion de oameni ar trebui să se facă o mie de intervenţii chirurgicale pe cord. În R. Moldova abia se ajunge la 700”

Între 400 şi 600 de copii se nasc anual cu malformaţii cardiace congenitale. Dintre aceştia jumătate mor, pentru că în Republica Moldova nu sunt condiţii pentru efectuarea operaţii chirurgicale pe cord la nou-născuţi. Din cei care supravieţuiesc, dacă nu li se face operaţie pentru înlăturarea malformaţiei, aceştia îngroaşă rândurile persoanelor invalide şi doar 10 % ajung până la vârsta de 40 – 50 de ani. Medicii spun că au nevoie de aparataj performant. Puţini sunt şi specialiştii cardiochirurgi, doar cinci doctori din domeniu pot să opereze şi copii şi maturii. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că Republica Moldova nu duce lipsă de cardiochirurgi şi au menţionat că Ministerul asigură, în măsura posibilităţilor, acest domeniu.

„Intrăm la operaţie în mai puţin de o oră, iar fiica mea Ana-Maria este capricioasă, pentru că nu a mâncat, nici nu a băut nimic azi”, ne spune Dorina, care-şi ţine copilul în braţe. Aceasta se află deja de câteva zile la Secţia de Chirurgie a Inimii din cadrul Spitalului Clinic Republican. Fiica ei a rămas cu o malformaţie cardiacă în urma unei infecţii la rinichi. „După lacrimi, întrebări, am început să căutăm noi singuri răspunsurile şi am aflat de această secţie. Am venit aici şi iată aşteptăm să trecem de operaţie şi să ne ducem acasă”, spune femeia.

O găurică în inimă

Pe patul vecin, doi ochi căprui şi mari ne privesc curios. Când văd că ne uităm la el, schiţează un zâmbet larg, lăsând suseta să cadă jos. „Noi ne bucurăm că plecăm de aici. L-am văzut că se simte bine, acum apucă hapsân sânul şi mănâncă cu poftă”, ne spune Dorina din Văsieni, Ialoveni. Aceasta povesteşte că a treia zi de la naştere a fost anunţată că fiul ei are o găurică în inimă (malformaţie cardiacă congenitală – n.a.), dar cunoscuţii i-au spus că va creşte şi va trece. La cinci luni, a făcut o pneumonie şi am ajuns la spital, unde ni s-a spus de intervenţie chirurgicală. Acum când privesc în urmă, îmi pare rău că nu am făcut operaţia la început”, comunică femeia.

O operaţie pe zi

Medicii din Secţia cardiochirurgie a Spitalului Clinic Republican (SCR) susţin că, din păcate, numărul solicitărilor este mult mai mare decât posibilităţile pe care le au de a opera. Zilnic, aici are loc câte o intervenţie de acest gen. „Din păcate, avem doar o sală de operaţii. Intervenţia chirurgicală durează între şase şi opt ore”, ne-a declarat Liviu Maniuc, şeful secţiei.

Specialiştii spun că, anual, în Republica Moldova se nasc între 400 şi 600 de copii cu malformaţii cardiace congenitale. În afară de aceasta, sunt persoane cu patologii dobândite (cum ar fi cazul lui Dumitru Iorga, tânărul de 20 de ani care are inimă artificială şi despre care JURNAL a scris în numărul de marţi, 28 iunie, şi de vineri, 1 iulie – n.a.). Copiii care ar necesita operaţii la inimă sunt foarte mulţi. „În 1988, a fost creată secţia de cardiochirurgie pentru copii, iar să operăm copii am început după 1992. Din 2002, a fost creat Centrul Ştiinţifico-Practic de Chirurgie, ca instituţie separată. Datorită acestui fapt numărul operaţiilor în trei ani de zile s-a dublat, cu părere de rău însă, din 2008, din anumite motive Centrul a fost desfiinţat”, ne-a comunicat Anatol Ciubotaru, vicedirector general pentru cardiochirurgie al SCR.

Nou-născuţii cu malformaţii nu pot fi operaţi pe cord

Medicii spun că, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, pentru un milion de oameni ar trebui să se facă o mie de intervenţii chirurgicale pe cord, la maturi şi copii. „La noi cu greu se ajunge la 700, în condiţiile în care în Republica Moldova sunt peste trei milioane de persoane şi ar trebui să se facă vreo patru mii de operaţii”, comunică Ciubotaru.

Acesta susţine că bolnavii care nu au avut aceste intervenţii, îngroaşă rândurile persoanelor invalide. „Jumătate din copiii născuţi cu malformaţii congenitale maligne, dacă nu sunt operaţi, mor. Din cei care supravieţuiesc, doar 10 % ajung la vârsta de 40 – 50 de ani”, opinează expertul. Pe de altă parte, pentru aceste persoane statul a cheltuit, în anul 2006, 22 de milioane de lei, pentru pensii şi indemnizaţii de invaliditate.

După închiderea Centrului de Cardiochirurgie, a rămas doar Secţia de chirurgie a inimii, din cadrul SCR care este dotată cu 25 de locuri şi o sală pentru operaţii. „Ne-ar trebui, pe lângă un sediu mai mare, aparate performante în domeniu, pentru că fără ele nu putem face nimic”, afirmă Maniuc. Şeful Secţiei de cardiochirurgie mai spune că în Republica Moldova nu pot fi operate toate tipurile de malformaţii. Motiv pentru care mulţi părinţi sunt nevoiţi să apeleze la clinicile specializate din Kiev şi Moscova, unde costul unei intervenţii ajunge la zece mii de euro în sus.

Cinci cardiochirurgi

Potrivit lui Anatol Ciubotaru, la ora actuală, în Republica Moldova sunt cinci chirurgi ai inimii care pot să opereze şi copii, şi maturi. „Patologiile cordului nu se învaţă la Universitatea de Medicină de la noi. De mai bine de zece ani niciun student nu a călcat pragul Secţiei de cardiochirurgie”, comunică Ciubotaru.

Solicitată de JURNAL, Olga Cerneţchi, prorector pentru activitatea didactică, în cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, ne-a declarat că domeniul cardiochirurgiei presupune o supraspecializare. „Învăţământul universitar presupune şase ani de medicină, după care patru- cinci ani de studii postuniversitare, timp în care are loc specializarea propriu-zisă, medicină internă, chirurgie, iar apoi urmează supraspecializarea, perioadă în care un chirurg ar putea să devină cardiochirurg. Dar chirurgia inimii este un domeniu dificil, care solicită agerime a minţii, rezistenţă fizică, în timpul intervenţiilor care pot dura mult timp. Motiv pentru care sunt puţini doritori de a deveni cardiochirurgi şi puţini specialişti în domeniu în Republica Moldova”, opinează aceasta.

Asigurăm în măsura posibilităţilor

Cerneţchi mai comunică faptul că Ministerul Sănătăţii (MS) aprobă în fiecare an lista medicilor de care are nevoie. „Pentru anul de studii 2011 – 2012 nu a fost inclusă nicio solicitare privind domeniul cardiochirurgiei”, spune prorectorul.

MS spune că, la ora actuală, sistemul de sănătate nu are nevoie de chirurgi ai inimii. „Recent, s-a întors un medic de la un stagiu din Franţa, altul care a învăţat în România a revenit şi el în ţară”, comunică Nicolae Jelamschi, şeful Direcţiei politici manageriale ale personalului medical din cadrul MS. „Nu a fost nicio solicitare de la specialiştii din domeniu, de aceea nu am făcut nici noi”, ne-a declarat acesta.

Jelamschi a mai menţionat că ministerul asigură, în măsura posibilităţilor, acest domeniu. „Se formează blocuri noi, va fi lărgit spaţiul acordat cardiochirurgiei”, spune oficialul.

Ca incidenţă, conform datelor oferite de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în anul 2010, moldovenii au rămas invalizi în urma bolilor cardiovasculare, acestea fiind urmate de tumorile maligne, ale sistemului nervos şi articular.

Marina LIŢA

 

Nicolae şi Bogdan au suferit o intervenţie chirurgicală a inimii şi acum aşteaptă sa plece acasă.

Numărul medicilor cardiochirurgi este mic, doar cinci doctori pot efectua operaţii pe cord la copii

 


The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)