„Majoritatea victimelor violenței în familie sunt femei cu vârsta de până la 45 de ani”

Natalia Vâlcu

Interviu cu Natalia Vâlcu, directoare executivă a Centrului de Drept al Femeilor

Un raport de monitorizare a proceselor de judecată în cauze de violență în familie, violență sexuală și trafic de ființe umane, realizat de Centrul de Drept al Femeilor în perioada mai 2017–februarie 2018, arată că majoritatea victimelor violenței în familie sunt femei în vârstă de până la 45 de ani agresate de soți, foști soți sau concubini. În 30% de cazuri de violență în familie victimele sunt bărbați. Aceștia nu sunt agresați de partenere sau soții, dar de copiii lor. Au fost monitorizate 158 de cauze penale, contravenționale și civile la Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău.

Stimată Doamnă Natalia Vâlcu, ce v-a determinat să elaborați acest raport?

Am pornit de la statisticile îngrijorătoare atât la nivel mondial, cât și la nivel național. De exemplu, datele statistice arată că în Uniunea Europeană, 50 de femei mor săptămânal din cauza violenței în familie, iar una din trei femei a fost supusă abuzului fizic sau sexual de la vârsta de 15 ani.

Un raport vast realizat în 2011 de Biroul Național de Statistică despre violența în familie arată că  63% de femei din Republica Moldova au reclamat că au fost supuse unei forme de violență de la vârsta de 15 ani. În prezent, nici nu se colectează date și nu se fac statistici despre violența în familie la care sunt supuse femeile în statul moldovenesc.

Un alt factor au fost consecințele grave pe care le are violența în familie asupra femeilor. Majoritatea victimelor supuse violenței sunt femei. Consecințele sunt de ordin psihologic, fizic și economic. Centrul de Drept al Femeilor consiliază și susține femeile care au suferit și suferă din cauza violenței. În studiu se conțin de asemenea interviuri realizate cu victimele violenței în familie.

Cât de eficiente sunt în opinia victimelor instanțele de judecată?

Am identificat că majoritatea victimelor sunt dezamăgite de răspunsul oferit de autoritățile statului. Una dintre femeile intervievate, opinia căreia este indicată și în raport, ne-a spus că a suportat violență din partea soțului timp de 30 de ani, de când copiii lor erau foarte mici. Dar de fiecare dată când chema polițistul de sector, nu se făcea nimic, violența fiind tratată ca neînțelegere de familie. Și atunci a suportat tratamentul violent al soțului. Ea și-a exprimat neîncrederea în instituțiile de judecată și crede că agresorul nu va fi pedepsit niciodată. Întâlnim foarte des această dezamăgire în discuțiile cu victimele.

Scopul monitorizării proceselor de judecată a fost să analizăm tratamentul și atitudinea sistemului judiciar din Republica Moldova, dar și a altor actori implicați în procesele de judecată. Și, în același timp, să identificăm unele încălcări ce pot afecta dreptul la un proces echitabil. Să vedem și deficiențe, atât în legislație, cât și în aplicarea acesteia.

Dosarele căror instanțe de judecată au fost monitorizate, în ce perioadă și cine a monitorizat procesele de judecată?

Au fost monitorizate procesele de judecată de la Judecătoria Chișinău (toate cele cinci sedii) și ale Curții de Apel Chișinău. Perioada monitorizării a fost mai 2017–februarie 2018. Au fost monitorizate 158 de cauze penale de violență în familie, trafic de ființe umane și violență sexuală. Zece monitori au mers zilnic în instanțe. Majoritatea au studii în drept și sunt avocați. Era important ca atunci când monitorizează procesul de judecată să înțeleagă încălcările care au loc. Observațiile au fost fixate separat.

Cine sunt victimele violenței în familie, violenței sexuală și traficului de ființe umane?

Din cele 158 de procese de judecată monitorizate, în cauzele de violență în familie, 70% din victime au fost femei și 30% – bărbați. În cazurile de viol, 100% din numărul victimelor au fost femei. Majoritatea victimelor violenței în familie sunt femei cu vârsta de până la 45 de ani, dar sunt și bărbați. Aceștia nu sunt agresați de partenerele lor de viață, dar de propriii lor copii. Femeile sunt abuzate de soți, concubini, foști soți etc.

Ce ați urmărit în mod special?

Transparența procesului de judecată, publicitatea ședințelor, cât de mult are acces publicul la ședințele de judecată, cât de des se amână ședințele de judecată, durata de examinare a cauzelor penale, dacă este respectată obligația instanței de a înregistra audio procesul, pentru că înregistrarea disciplinează judecătorii, locul desfășurării ședințelor de judecată.

Toate ședințele sunt înregistrate?

Se înregistrează toate ședințele, dar au fost depistate situații când judecătorul nu a anunțat despre înregistrarea audio sau aceasta a fost întreruptă la un moment dat.

Cum sunt dotate și ce condiții oferă victimelor sediile instanțelor de judecată de la Chișinău?

Sediile instanțelor de judecată din municipiul Chișinău, din păcate, nu au o structură adecvată pentru a proteja victimele. Majoritatea ședințelor de judectă au loc în birourile judecătorilor. Birourile sunt neîncăpătoare. Victima se află față în față cu agresorul, la o distanță de un metru, fiind separați de avocat sau interpret.

Cunoscând profilul victimelor violenței în familie, aceste lucruri sunt inacceptabile. O victimă a violenței în familie, indiferent de forma în care a fost agresată, îi este foarte greu să stea în prezența agresorului. Aceste situații sunt inacceptabile.

În multe cazuri, ședințele de judecată încep cu întârziere. Acest lucru o pune pe victimă într-o situație de disconfort. E nevoită să aștepte o oră pe coridoare, care sunt foarte înguste, alături de agresor. Nimeni nu o protejează în cazul în care agresorul încearcă din nou să o indimideze.

S-a monitorizat și deciziile pronunțate în cazul proceselor de judecată supuse monitorizării?

Am monitorizat și soluția, în cazul în care s-a pronunțat. În multe cazuri, examinarea cazurilor nu s-a încheiat în timpul monitorizării proceselor de judecată. S-a făcut o sinteză pe tipuri de cauze cercetate și pronunțate; în 35% din cauze penale agresorul a fost condamnat la muncă neremunerată în folosul comunității, în alte 35% de cauze – la închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei, adică practic eliberați de răspundere penală. Și doar în 15 % din cazuri agresorii au fost condamnați la închisoare cu executare. Au fost și cazuri în care procesele de judecată au încetat în general.

Ce recomandări are raportul pentru sistemul judecătoresc?

Recomandările țintesc mai mutle instituții implicate în procesele de judecată. Acestea au fost expediate Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale, Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat și altor instituții cu competențe în elaborarea și promovarea politicilor în domeniu.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să revizuiască anumite regulamente de lucru pentru instanțele de judecată. Constatările și concluziile discutate în cadrul evenimentului vor fi valorificate ulterior în procesul de instruire al polițiștilor, judecătorilor, procurorilor și pentru a îmbunătăți cadrul legislativ existent din domeniu.

Interviu realizat de Victoria Popa

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa

Victoria Popa

Ultimele articole de Victoria Popa (vezi toate)