Majorarea vârstei de pensionare nu mai poate fi amânată

foto nou

Majorarea vârstei de pensionare este un subiect sensibil din punct de vedere politic, cauză din care a fost tărăgănată de mai mulţi ani. Şi dacă până acum se găseau alte rezerve care ofereau spaţiu de manevră Guvernului, în condiţiile crizei actuale a sistemului de pensii, această măsură nu mai poate fi amânată, fiind impusă recent şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Mariana Şalamac

Reforma sistemului de pensii, inițiată în 1998, preconiza o majorare treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, și stabilirea unei relații clare între contribuțiile achitate și pensiile plătite. Procesul însă a fost stopat din motive politice în 2002, la nivelul de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi. Între timp, problemele sistemului de pensii s-au agravat, iar alternativele pe care le are statul la majorarea vârstei de pensionare s-au cam epuizat. Acest lucru este menţionat într-un raport recent al FMI pentru Europa Centrală și de Sud-Est, experţii susţinând că R. Moldova se confruntă cu una dintre cele mai grave scăderi ale populației de vârstă activă, iar în perioada 2015-2030 populaţia activă se va reduce cu o medie anuală de circa un procent, fiind una dintre cele mai mari din regiune.

„Țările din Europa Centrală și de Sud Est se confruntă cu unele dintre cele mai grave scăderi ale populației de vârstă activă din Europa, reflectând atât demografia nefavorabilă, cât și emigrația – o tendință care se prevede că va continua. Politicile ar trebui să vizeze creșterea nivelului participării (femei și persoane în vârstă), reducerea șomajului structural și a discrepanțelor capacităților și creșterea speranței de viață. Instituții mai bune ar ajuta, de asemenea, țările din CESEE să rețină și să atragă muncitori calificați”, se constată în raport.

Doar 1,3 contribuabili la un pensionar

Faptul că autorităţile nu mai pot amâna o reformă a sistemului de pensii reiese şi din statisticile oficiale, care arată o creștere continuă a beneficiarilor de pensii în paralel cu diminuarea contribuabililor la sistem. Raportul dintre contribuabili la sistem și beneficiarii de pensii a coborât de la 1,3 în 2006 până la 1,2 în 2014, cu mult sub nivelul minim admisibil de patru contribuabili la un pensionar, conform practicilor internaționale.

Principalele probleme care creează presiuni asupra cheltuielilor Bugetului de Asigurări Sociale de Stat sunt îmbătrânirea populaţiei şi migraţia peste hotare a populației cu vârsta aptă de muncă. „Presiunile sunt determinate de îmbătrânirea populaţiei, migrația peste hotare a populației cu vârsta aptă de muncă, rata scăzută a ocupării formale și a salariilor, rata scăzută de acoperire a sistemului, rata înaltă a ocupării și remunerării informale și carențe privind colectarea contribuțiilor de asigurări sociale”, se arăta într-un studiu publicat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în iunie 2015.

Pentru început, echivalarea vârstei de pensionare

Autorii studiului afirmau că este necesară o reformă complexă pentru a evita colapsul sistemului de pensii, una dintre măsurile propuse fiind majorarea vârstei de pensionare. Luând în consideraţie faptul că speranța de viață a vârstnicilor şi durata medie de viață a femeilor și bărbaților, după pensionare, sunt relativ scăzute în special în cazul bărbaților, experţii au constat că există spațiu de majorare a vârstei de pensionare doar pentru femei. „Recomandăm majorarea de la nivelul actual de 57 ani la 62 ani (echivalent cu nivelul de pensionare al bărbaților), în mod eșalonat (câte 0,5 ani în fiecare an), timp de zece ani. În același timp, este necesar de egalat stagiul necesar de cotizație a femeilor cu cel al bărbaților la nivelul de 35 de ani în perioada 2016-2018”, se arată în studiu. Totodată, ajustările sunt recomandate doar pentru cei născuți după 1970, pentru o anumită previzibilitate pentru persoanele asigurate.

În urma majorării vârstei de pensionare pentru femei până la 62 de ani, experţii estimează că vor fi economisiţi circa 1 miliard de lei anual începând cu 2020, fapt ce va atenua deficitul structural al sistemului pentru o perioada destul de lungă de timp. „Totuși, în baza simulărilor, constatăm că începând cu 2040 deficitul structural începe să crească exponențial. Prin urmare, egalarea condițiilor de pensionare între femei și bărbați oferă un răgaz important pentru sistemul de pensii, dar nu asigură durabilitatea pe termen lung a acestuia”, comentau experţii. Totodată, aceasta ar fi o posibilitate pentru a majora pensiile care în prezent acoperă circa 80% din minimumul de existenţă.

Menţionăm că mărirea vârstei de pensionare și egalarea ei pentru bărbați și femei a fost recomandată şi de către Banca Mondială, într-o analiză a sistemului de pensionare, elaborată la rugămintea Guvernului R. Moldova.

De remarcat că, potrivit Expert-Grup, reforma sistemului de pensii nu va implica numai măsuri nepopulare: „Dezvoltarea unei reforme complexe ar contrabalansa măsurile nepopulare (majorarea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare pentru femei, indexarea pensiilor doar în baza inflației, anularea beneficiilor pentru angajatorii și angajații din sectorul agricol), cu măsuri populare (ajustarea venitului luat în calcul la stabilirea pensiei la nivelul inflației, indexarea bianuală și în decursul anului de referință, anularea pensiilor privilegiate)”.

Măsuri „dureroase”

Ideea de majorare a vârstei de pensionare este agreată şi de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Casa Naţională pentru Asigurări Sociale, doar cu condiţia ca să fie făcută într-un ritm lent, astfel încât să nu nemulţumească populaţia. În luna februarie curent, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Muncii, Stela Grigoraş, anunţa că reforma sistemului de pensii este în proces de elaborare şi va presupune „măsuri dureroase”, din cauza că a tot fost amânată. Una dintre acestea va fi majorarea vârstei de pensionare. „Tendințele din întreaga lume se reflectă în faptul că oamenii au început să trăiască mai mult și că pragul de pensionare trebuie majorat. Moldova trebuie să fie parte a procesului general. Noi trebuie să întreprindem pași, fie şi mici, dar concreți în acest sens”, a spus ministrul.

Majorarea vârstei de pensionare ar urma să fie făcută treptat. „Pragul de pensionare nu va fi majorat din start cu cinci ani. Aceasta va fi o procedură pe etape, ea va prevedea majorarea pragului la fiecare trei luni sau la fiecare șase luni. Noi examinăm diferite variante. Concepția reformei va fi discutată cu societatea civilă și cu partenerii internaționali”, a explicat viceministrul Muncii și Protecției Sociale, Laura Grecu, în prezent şefă a Casei Naţionale pentru Asigurări Sociale.

Opinie

Viorel Gârbu, expert la Institutul Economiei de Piaţă

„Sistemul de pensii este falimentar în R. Moldova, astfel încât acesta absoarbe o pondere tot mai mare de resurse bugetare. Situaţia e grea îndeosebi în anul curent. La 31 martie, conform datelor Ministerului Finanţelor, din total venituri ale Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat de 3,9 miliarde de lei, 1,7 miliarde de lei (43,6%) sunt transferuri din Bugetul de Stat… e grav de tot. Situaţia demografică în R. Moldova este una din cele mai rele din Europa: natalitatea e una din cele mai mici şi există emigrarea în masă. Deficitul Bugetului Asigurărilor Sociale ne vorbeşte de reducerea semnificativă a celor care achită contribuţii. În prezent, pentru fiecare pensionar sunt mai puţin de doi lucrători, or minimumul pentru sistemul nostru „pay as you go” este de patru. Sistemul este falimentar de mai mulţi ani, doar că acum se prăbuşeşte rapid. El poate fi menţinut desigur, dar cu suport masiv din Bugetul de Stat.

Majorarea vârstei de pensionare este o soluţie desigur, dar una de durată. Problema cea mai importantă a sistemului de pensionare este lipsa credibilităţii. Or majorarea vârstei de pensionare ştirbeşte din credibilitate. Soluţia în viziunea mea este trecerea la un sistem cu contribuţie definită. Dar aceasta nu convine autorităţilor deoarece autorităţile (vameşii, judecătorii, procurorii, miniştrii, deputaţii, funcţionarii publici) sunt cei care încasează pensii mari, peste mărimea contribuţiilor făcute. Reforma nu mai poate fi tergiversată, dar ea va avea un puternic impact asupra opiniei publice, deci ar putea fi amânată din motive politice.”

Sursa: eco.md

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)