„Mă spânzur!”

depresia-si-suicidul-in-adolescenta

Lipsa unei comunicări constructive în familie duce la creşterea numărului de cazuri de suicid printre adolescenţi

În ultimii doi ani, numărul cazurilor de suicid este în creştere. Tot mai mulţi minori cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani, aflându-se într-o dilemă, aleg să-şi curme zilele prin diferite metode. Potrivit unui raport din anul 2014 al Inspectoratului General de Poliţie, pe parcursul anului 201 4, au fost înregistrate 96 de cazuri de tentativă de suicid în rândul minorilor. Metoda frecventă pe care o aplică minorii când vor să-şi curme viaţa este înghiţirea pastilelor şi a substanţelor toxice. Psihologii susţin că suicidul printre minori este o urmare a realităţii în care se află ei, aceştia acuzând adesea că nu sunt înţeleşi de familie. Pentru a evita asemenea incidente psihologii recomandă o comunicare mai eficientă şi înţelegătoare cu minorii în familie.

Acum două săptămâni, locuitorii satului Căbăieşti, raionul Călăraşi, au fost şocaţi de moartea unei minore în vârstă de 13 ani, care s-a strangulat în podul casei părinteşti. Nenorocirea a avut loc într-o după-amiază, după ce mama fetei a plecat în capitala Federaţiei Ruse după tatăl celor trei copii ai ei, care se simţea rău. Potrivit primarului satului, Vasile Crudu, minora şi cei doi fraţi mai mici au rămas în grija mătușii. Mătuşa fetei spune că, înainte de tragedie, nepoata sa a lăsat un în curtea casei un mesaj greu de descifrat: „A desenat o inimioară, “te iubesc” ”. Rudele spun că fata nu a avut niciodată dispute cu mama, cu părinții. Locuitorii satului spun că fata era dintr-o familie bună, mama ei a lucrat un timp la oficiul poştal, iar tatăl muncea peste hotare.

Sinucidere din dragoste?

„Se spune că avea un prieten, tot din sat, dar nu ştiu cine este exact”, ne spune o femeie din sat, care nu şi-a dat numele. Solicitat de JURNAL de Chişinău, un profesor al gimnaziului din localitate unde învaţă 125 de copii ne-a spus că fetiţa era stăruitoare la ore, fiind în clasa a VI-a, şi că mai mult nu ne poate spune nimic, refuzând să-şi dea numele. „Fetiţa nu a fost la evidenţă cu dereglări psihice, dar avea un comportament indecis. Era nervoasă, avea crize de iritaţie impulsivă. Avea conflicte cu familia, care n-o înţelegea. Era închisă în sine uneori”, ne-a spus medicul de familie din sat, Vladimir Batâr, din cele auzite de la angajatele sale.

Vladimir Batâr cumulează funcţia de medic de familie în acest sat şi vine o dată pe săptămână la Căbăieşti. Medicul a mai spus că fetiţa învăţa bine, era şefa clasei, dar avea prea tare dezvoltat „ego-ul”, iar înainte de a pleca maică-sa la Moscova după tată, fata a avut o ceartă cu mama, pe care a ameninţat-o că „se va spânzura. Mama fetei nu a acordat atenţie ameninţării”, relatează medicul.

Asemenea cazuri n-au mai fost în sat”

Din cele spuse de Vladimir Batâr, fata rostea permanent cuvintele „mă spânzur!”. „Mama nu le-a luat în seamă, crezând că, de obicei, cei care ameninţă că se vor spânzura nu o fac, mai ales femeile”, explică medicul cele ştiute de el în domeniul psihologiei. Potrivit lui, n-a fost dragostea în cazul suicidului fetiţei de la Căbăieşti, Călăraşi, şi nici n-a fost însărcinată după cum se vorbea printre unii săteni. Cazul tragic este investigat de poliția din Călărași. Medicul a mai spus că cei 980 de locuitori din Căbăieşti sunt frumoşi şi specifici, deoarece acolo locuiesc diferite etnii şi nu au ieşire directă la oraş. Se nasc copii. „Asemenea cazuri n-au mai fost în sat”, a mai spus Vladimir Batâr.

Suicidul – o evitare a realităţii

Cât priveşte suicidul în rândul minorilor, psihologul Victoria Dăscăliţa de la Centrul Naţional de prevenire a abuzului faţă de copii consideră că acesta e un fenomen prin care se evită realitatea care deranjează. Individul pierde sensul vieţii sau se află în încercarea de a obţine noi senzaţii, fiind obosit de cele vechi. Uneori poate fi şi încercarea de a demonstra cuiva ceva, mai ales rudelor, familiei, sau chiar de a-i pedepsi. Momentele conflictuale, pierderile, dezamăgirile sunt prezente la fiecare copil, dar acestea se manifestă mai intens în perioada adolescenţei, când comunicarea cu familia este cea mai importantă. De aceea, în această perioadă rolul părintelui este de a-l pregăti pe fiecare copil să treacă prin perioadele dificile, de a-l susţine, stabilind cu el relaţii strânse, bazate pe încredere, înţelegere, accentuând importanţa opiniei lui în luarea unor decizii în familie.

Urmările instabilităţii sociale

În ceea ce priveşte cauzele creşterii numărului suicidului printre adolescenţi, psihologul e de părerea că sunt necesare investigaţii profunde, dar ceea ce este cunoscut e că, „în perioadele de instabilitate socială, în rândurile populaţiei creşte nervozitatea, caracterul labil şi purtările neadecvate”. Potrivit unui raport din anul 2014 al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) cu privire la prevenirea suicidului în mediul copiilor, pe parcursul anului 2014, au fost înregistrate 96 (în anul 2013 – 87) cazuri de tentativă de suicid în rândul minorilor (76 de fete şi 20 de băieţi), în special, cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani. În urma analizei efectuate s-au constatat următoarele metode aplicate la comiterea tentativelor de suicid, dintre care: patru cazuri prin strangulare; 15 cazuri – prin provocarea leziunilor; 77 de cazuri – prin folosirea pastilelor şi a substanţelor toxice; totodată, au fost înregistrate 20 de cazuri (în 2013 – 17) de suicid al copiilor (6 fete şi 14 băieţi), cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani. Metodele aplicate de aceştia au fost: în 16 cazuri – prin strangulare; în două cazuri – prin folosirea pastilelor şi substanţelor toxice; un caz – prin înec şi un caz prin aruncare de la înălţime.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa